Curtea Supremă din Israel anulează o componentă cheie a controversatei reforme judiciare a premierului Netanyahu, care a declanșat proteste de amploare în societatea israeliană

Curtea Supremă a Israelului a anulat luni o componentă cheie a controversatei revizuiri judiciare a premierului Benjamin Netanyahu, o decizie care amenință să redeschidă fisurile din societatea israeliană care au precedat războiul actual al țării împotriva Hamas, relatează Associated Press și BBC.

Aceste diviziuni au fost în mare parte lăsate deoparte în timp ce țara se concentrează asupra războiului din Fâșia Gaza, care a fost declanșat de un atac transfrontalier sângeros al Hamas. Decizia de luni a instanței ar putea reaprinde aceste tensiuni, care au declanșat luni de proteste în masă împotriva guvernului și au zdruncinat coeziunea puternicei armate.

Nu a existat nicio reacție imediată din partea lui Netanyahu.

În decizia majoritară de luni (8-7), instanța a votat la limită pentru a anula o lege adoptată în iulie care îi împiedică pe judecători să anuleze deciziile guvernamentale pe care le consideră „nerezonabile”.

Opozanții au susținut că eforturile lui Netanyahu de a elimina standardul de rezonabilitate deschid ușa corupției și numirilor abuzive ale unor acoliți necalificați în posturi importante.

Legea a fost prima din cadrul revizuirii planificate a sistemului de justiție.

Revizuirea a fost pusă în așteptare după ce militanții Hamas au efectuat atacul din 7 octombrie, ucigând aproximativ 1.200 de persoane și răpind alte 240.

Israelul a declarat imediat război și continuă ofensiva care, potrivit oficialilor palestinieni din domeniul sănătății, a ucis aproape 22 000 de persoane în Gaza.

De ce a fost invalidată legea?

Fosta președintă a Curții Supreme, Esther Hayut, s-a numărat printre susținătorii invalidării legii. În proiectul de verdict, Hayut a scris că „Legea fundamentală constituie o abatere semnificativă de la «constituția în evoluție» și, prin urmare, trebuie să fie acceptată cu un consens larg și nu de o majoritate restrânsă de coaliție”, relatează Jerusalem Post.

Judecătorul Ofer Grosskopf s-a alăturat opiniei lui Hayut și a declarat: „Cererea de a aplica legea celor aflați în vârful piramidei se află în centrul ordonanței, nicio persoană nu este scutită de statul de drept”. Alți judecători care au votat în favoarea invalidării legii au fost Yitzhak Amit, Anat Baron, Khaled Kabub, Uzi Vogelman, Daphne Barak-Erez și Ruth Ronen.

Ce spun susținătorii?

Judecătorul Yechiel Kasher s-a opus în mod fundamental conținutului legii, dar a susținut că instanța nu are autoritatea de a o invalida. „Sarcina de a legifera Legile Fundamentale este de competența Knessetului și nu a acestei instanțe”. Judecătorul Noam Sohlberg s-a opus, de asemenea, anulării legii și chiar a declarat că „majoritatea judecătorilor și președinților acestei instanțe sunt de acord cu mine în opinia mea (de a nu invalida Legile Fundamentale)”. Ceilalți judecători care s-au opus invalidării legii au fost Yosef Elron, Alex Stein, Yael Willner, David Mintz și Gila Kanfi-Steinitz.

Ce este clauza de rezonabilitate?

Clauza de rezonabilitate a fost elaborată de Curtea Supremă pentru a critica deciziile la nivel executiv, și anume birocrația din ministere și autoritățile locale, dar și pentru a critica deciziile la nivel ales, inclusiv numirile. Cu alte cuvinte, este o critică a deciziilor politicienilor.

Ce urmărește coaliția să facă?

Coaliția lui Netanyahu dorește să limiteze clauza de rezonabilitate și să o adapteze la o propunere scrisă de judecătorul Noam Sohlberg de la Curtea Supremă în 2020 în revista „Shiloah”. Potrivit lui Sohlberg, clauza de rezonabilitate ar trebui să fie limitată, nu abolită, și aplicată doar deciziilor de la nivelul administrativ (birocrația) și nu deciziilor de la nivelul ales (politicienii).

Sohlberg a scris: „Limitarea clauzei de rezonabilitate materială și aplicarea acesteia doar la deciziile de la nivel profesional, spre deosebire de nivelul ales, poate părea exagerată”.

Cum rămâne cu statul de drept în cadrul autorităților guvernamentale?

Limitarea clauzei de rezonabilitate materială nu anulează motivele tradiționale de critică de care dispune instanța. Printre aceste motive, merită menționată clauza de proporționalitate, prin care instanța critică deciziile administrative care încalcă drepturile fundamentale ale individului. Acest aspect este important pentru discuția în cauză, deoarece are un mare potențial de a umple golul lăsat de clauza de rezonabilitate materială în ceea ce privește critica judiciară a deciziilor luate la nivelul aleșilor.

Cum ar arăta Israelul fără clauza de rezonabilitate?

Limitarea clauzei de rezonabilitate ar putea atenua unele dintre tensiunile dintre Knesset, guvern și Curtea Supremă, deoarece limitarea acesteia ar duce la faptul că instanța nu ar discuta deciziile luate de aleși. Totuși, pe de altă parte, legea propusă, în forma actuală, este radicală și elimină posibilitatea ca Înalta Curte de Justiție să discute orice decizie luată de prim-ministru, de un ministru sau de orice alt funcționar public ales.