Prima operație de ”afirmare a identității” într-o clinică din Iași/ Cât de greu se obține schimbarea legală a identității de gen în România / Avocat: Nu există o procedură reglementată. Decizia aparține judecătorului / România, condamnată la CEDO

Schimbarea identității de gen, respectiv a Codului Numeric Personal (CNP), prenumelui și sexului în certificatul de naștere se poate face în România doar în urma unei hotărâri judecătorești definitive. Iustina Ionescu, avocat pentru drepturile omului, a declarat, pentru G4Media.ro, că nu există o procedură legală reglementată în acest sens, astfel că decizia aparține judecătorului, deși România a fost  obligată, printr-o hotărâre CEDO din 2021, să adopte prevederi legale în acest sens dar acest lucru nu s-a întâmplat până acum. În România există circa 100 de procese privind schimbarea de gen în ultimii șase ani. Astăzi, o clinică din Iași a anunțat că a realizat pentru prima dată o operațiune de ”afirmare a identității”.

Decizia CEDO din Cauza X și Y împotriva României a stabilit în primul rând că pentru schimbarea identității de gen nu este necesar ca persoanele care solicită acest lucru să fi trecut printr-o intervenție chirurgicală de conversie sexuală.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a constatat în 2021 că „a fost încălcat art. 8 din Convenție pe motivul lipsei unei proceduri clare și previzibile de recunoaștere juridică a identității de gen care să permită schimbarea sexului și, prin urmare, a numelui sau a codului numeric personal în documentele oficiale rapid, în mod transparent și accesibil. În plus, refuzul autorităților naționale de a recunoaște identitatea masculină a reclamanților în absența unei intervenții chirurgicale de conversie sexuală a dus în speță la o ruptură a echilibrului just pe care statul este obligat să îl mențină între interesul general și interesele reclamanților”.

„Curtea observă că, în cadrul procedurilor inițiate de reclamanți, instanțele nu și-au expus deloc raționamentul cu privire la natura exactă a interesului general care impune să nu se permită schimbarea juridică a sexului, și nu au realizat, în respectul marjei de apreciere acordate, oricât de îngustă ar fi ea, un exercițiu de punere în echilibru a acestui interes cu dreptul reclamanților la recunoașterea identității lor sexuale. În aceste condiții, Curtea nu poate identifica motivele de interes general care au dus la refuzul de a pune în acord identitatea sexuală a reclamanților și mențiunea corespunzătoare acesteia în registrele de stare civilă. Desigur, în observațiile sale scrise în fața Curții, Guvernul a indicat motivele de interes general care se puteau aplica în speță. Totuși, acesta nu le-a prezentat decât pentru a justifica necesitatea unei hotărâri judecătorești și, prin urmare, caracterul judiciar al procedurii, și nu pentru a justifica necesitatea operației de conversie sexuală. Prin urmare, Curtea consideră că, în circumstanțele prezentei cauze, aceste motive nu pot repara omisiunea instanțelor naționale.

(…) Instanțele naționale i-au pus pe reclamanți, care nu doreau o intervenție chirurgicală de conversie sexuală, în fața unei dileme imposibil de rezolvat: fie să se supună, în ciuda propriei dorințe, acestei intervenții, și să renunțe la exercitarea pe deplin a dreptului la respectarea integrității fizice, care ține mai cu seamă de dreptul la respectarea vieții private garantat la art. 8 din Convenție, dar și la art. 3 din Convenție, fie să renunțe la recunoașterea identității lor sexuale care ține, de asemenea, de dreptul la respectarea vieții private. În opinia Curții, această situație reflectă o ruptură a echilibrului just pe care statele părți sunt obligate să îl mențină între interesul general și interesele persoanelor în cauză”, se arată în decizia CEDO.

Iustina Ionescu, avocat pentru drepturile omului, a explicat, pentru G4Media.ro, că România nu a adoptat un cadru legal în acest sens nici după decizia CEDO din 2021, care a fost urmată de o decizie similară în aprilie 2023 (Cauza Csata împotriva României), iar în prezent este în curs un alt caz similar la Curtea Europeană. România se află în prezent în procedura de supraveghere a Consiliului de miniștri, în urma nepunerii în aplicare a deciziei CEDO, a explicat avocata Iustina Ionescu.

Singura mențiune legală la această posibilitate este în Legea 116 din 1996 privind actele de stare civilă, care la articolul 44 litera i stabilește că modificările intervenite în starea civilă a persoanei se pot face la „schimbarea sexului, după rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti”. Prin urmare, legea nu stabilește o procedură clară și previzibilă, ci lasă la latitudinea judecătorului să decidă dacă o persoană își poate schimba identitatea de gen.

Avocata Iustina Ionescu a precizat că au existat hotărâri judecătorești care au respins această modificare invocând faptul că persoanele respective nu au făcut o intervenție chirurgicală de conversie sexuală. În anul 2017, CEDO a pronunțat însă o decizie împotriva Franței în care a stabilit că statul nu poate obliga o persoană să facă proceduri medicale ireversibile.

Urmare a acestei decizii, începând cu anul 2018, instanțele din București au început să accepte să dea decizii favorabile persoanelor care solicitau schimbarea identității, fără a cere realizarea intervenției chirurgicale de conversie sexuală, dar pe baza unui dosar medical solid, cu toate tratamentele urmate la psiholog, psihiatru, endocrinolog, tratamente hormonale.

Iustina Ionescu a explicat că unele persoane transgender apelează doar la tratamente hormonale, care sunt și acestea foarte costisitoare. Puține persoane recurg la intervenție chirurgicală de conversie sexuală, pentru că, deocamdată, în România, acestea sunt la nivel de experiment.

„În ultimii ani, este o practică la nivelul Bucureștiului de a aceste aceste solicitări, dar acest lucru nu garantează că această practică este aplicată de orice judecător din țară. Nu este nimic sigur până când nu este scris în lege”, a subliniat avocata Iustina Ionescu.

Potrivit acesteia, peste o sută de astfel de procese au fost inițiate în București în ultimii 6 ani. Acestea pot dura între un an și doi ani și jumătate. Iar dacă decizia este negativă, nu mai rămâne decât soluția de a deschide proces la CEDO, care poate dura până la 7 ani.

Context.

Rețeaua Medicală Arcadia a anunțat, marți, într-un comunicat de presă, că o echipă de specialiști din cadrul rețelei a finalizat cu succes la finalul anului 2023, în premieră pentru Iași, o operație de afirmare a genului pentru un pacient în vârstă de 19 ani. Intervenția chirurgicală a avut loc la Spitalul Arcadia din Iași, a durat 3 ore și reprezintă un răspuns direct din partea echipei medicale la nevoile persoanelor transgender care optează pentru această procedură medicală, precizează sursa citată.

„Studiile arată că persoanele transgender care trec printr-o operație de afirmare a sexului obțin beneficii pe termen lung în ceea ce privește sănătatea mintală. Anual, probabilitatea ca o astfel de persoană să mai aibă nevoie de tratament psihologic a scăzut cu aproximativ 8% după ce a trecut printr-o procedură de afirmare a sexului. Cu toate acestea, procedurile de schimbare a sexului sunt destul de rare în România în timp ce la nivel internațional numărul acestora a crescut.

Potrivit Statista, în anul 2019, media europeană a persoanelor (nota red. transgender) care au admis (public) că și-au făcut o operație de afirmare a genului era de 27%. În schimb, procentajul acestor pacienți a fost mai mare decât media europeană în țări precum Finlanda, Danemarca (29%), Belgia (35%), Malta, Regatul Unit, Suedia, Cehia (36%), Luxembourg (42%), Germania, Austria (46%) și Olanda (48%)”, se arată în comunicat.

Potrivit reprezentanților clinicii, pacientul operat la Iași, a purtat, pentru o lungă perioadă de timp, o bustieră care a ajutat la aplatizarea sânilor tocmai pentru a-și contura toracele într-unul mai apropiat de cel masculin. În paralel, a urmat un tratament hormonal care a condus la accentuarea pilozității. Intervenția a fost complexă și a presupus o procedură de mastectomie și masculinizare a toracelui.

În prima etapă, a avut loc operația de mastectomie subcutanată bilaterală cu dublă incizie, completată de o procedură de liposucție, redistribuirea lambourilor cutanate și redefinirea pectoralului. Complexul areolo-mamelonar a fost redimensionat și repoziționat mai înalt pentru a păstra reperele masculine care au completat la armonizarea procesului de masculinizare a toracelui.

„Chirurgia de afirmare a genului se referă la intervenții care contribuie la trecerea spre genul autoidentificat. Opțiunile de afirmare a sexului pot include chirurgia facială, intervenția din zona toracelui și a sânilor sau din zona genitală. Intervențiile de chirurgie transgender sunt precedate de protocoale specifice de tratament și evaluări riguroase care conduc la un dosar medical amplu, bază a unui aviz pentru intervenția chirurgicală și a unui proces extins de transformare la nivel psihic, hormonal și fizic. În cazul intervenției de chirurgie transgender female-to-male, chirurgia reconstructivă a feței are rolul de a masculiniza trăsăturile faciale. Obiectivul principal al chirurgiei sânilor este acela de îndepărta țesutul mamar și de a masculiniza și această zonă. Nu în ultimul rând, chirurgia genitală transformă și reconstruiește organele genitale”, a declarat Dr. Costel Dobre, medic primar Chirurgie plastică, Microchirurgie reconstructivă și Estetică, Arcadia.

În România, pacienții care doresc să efectueze operații de afirmare a sexului au nevoie, într-o primă fază, de un raport de evaluare psihologică întocmit de un psihiatru sau de un specialist în domeniul sănătății mintale. Acest raport primește avizul din partea medicului specialist după ce pacientul este pe deplin conștient și hotărât să parcurgă tratamentele chirurgicale pentru intervențiile de afirmare a sexului.

Odată cu obținerea acestui aviz și după ce pacientul urmează o serie de investigații medicale care să-l declare sănătos și apt pentru suportarea acestor intervenții, poate începe tratamentele chirurgicale pentru schimbarea de sex și, după caz, vizitele la endocrinolog în vederea administrării unui tratament hormonal.