Premierul Irakului spune că ţara sa vrea o plecare rapidă şi ordonată a trupelor americane: „Să cădem de acord asupra unui interval de timp”

Irakul vrea o plecare negociată, rapidă şi ordonată a forţelor militare conduse de SUA de pe teritoriul său, dar nu a stabilit un termen limită, a declarat premierul Mohammed Shia al-Sudani, descriind prezenţa lor ca fiind destabilizatoare pe fondul efectelor regionale ale războiului din Gaza, relatează Reuters, citată de Agerpres.

Apelurile de lungă durată ale facţiunilor musulmane majoritar şiite, multe apropiate de Iran, pentru plecarea coaliţiei conduse de SUA au luat amploare după o serie de lovituri americane asupra grupurilor militante cu legături cu Iranul, care fac parte, de asemenea, din forţele oficiale de securitate ale Irakului.

Aceste lovituri, care au venit ca răspuns la zeci de atacuri cu drone şi rachete asupra forţelor americane de când Israelul şi-a lansat campania din Gaza, au stârnit temeri că Irakul ar putea deveni din nou scena unui conflict regional.

„Este nevoie să reorganizăm această relaţie astfel încât să nu fie o ţintă sau o justificare pentru nicio parte, internă sau străină, de a manipula stabilitatea în Irak şi în regiune”, a declarat Al-Sudani pentru Reuters într-un interviu acordat marţi la Bagdad.

Oferind primele detalii despre viziunea sa cu privire la viitorul coaliţiei de la anunţul său din 5 ianuarie că Irakul va începe procesul de închidere a acesteia, Al-Sudani a spus că ieşirea ar trebui negociată în cadrul „unui proces de înţelegere şi dialog”.

„Haideţi să cădem de acord asupra unui interval de timp (pentru plecarea coaliţiei – n.r.) care să fie, sincer, rapid, astfel încât acestea (trupele – n.r.) să nu rămână mult timp şi atacurile să nu mai continue”, a declarat el, menţionând că doar sfârşitul războiului Israelului asupra Fâşiei Gaza ar opri riscul unei escaladări în regiune.

„Aceasta (sfârşitul războiului din Gaza – n.r.) este singura soluţie. În caz contrar, vom vedea o extindere mai mare a arenei conflictului într-o regiune sensibilă pentru lume şi care deţine o mare parte din aprovizionarea cu energie a acesteia”, a afirmat Al-Sudani.

O retragere a SUA ar creşte probabil îngrijorarea la Washington cu privire la influenţa Iranului, inamic declarat, asupra elitei conducătoare a Irakului. Grupurile şiite susţinute de Iran au câştigat putere în Irak după invazia condusă de SUA în 2003.

Pentagonul a transmis luni că nu intenţionează să retragă trupele americane, care se află în Irak la invitaţia guvernului de la Bagdad.

Irakul, al doilea mare producător de petrol din OPEC, a fost printre cei mai înverşunaţi critici ai campaniei israeliene din Gaza, descriind uciderea în masă şi strămutarea civililor palestinieni drept un caz de genocid de manual, acuzaţii pe care Israelul le neagă vehement.

Dar guvernul irakian a declarat în repetate rânduri că atacurile grupurilor armate asupra forţelor străine şi misiunilor diplomatice din Irak au fost ilegale şi au fost împotriva intereselor ţării şi spune că i-a arestat pe unii făptaşi şi a împiedicat unele lovituri.

În acelaşi timp, Bagdadul a condamnat loviturile americane asupra bazelor folosite de grupuri, precum şi un atac recent împotriva unui comandant de miliţie de rang înalt în centrul Bagdadului, spunând că sunt încălcări grave ale suveranităţii.

Criticii afirmă că grupurile armate, printre care Kataeb Hezbollah şi Haraket Hezbollah al-Nujaba, îşi folosesc statutul de membri ai Forţelor de Mobilizare Populară (PMF), o forţă de securitate de stat care a început ca o grupare de miliţii în 2014, ca acoperire.

Când lovesc forţele americane, grupurile armate operează în afara lanţului de comandă, sub steagul Rezistenţei Islamice din Irak. Când SUA ripostează, ei îşi plâng victimele ca membri ai PMF şi capitalizează pe seama sentimentelor în creştere anti-SUA.

Forţele conduse de SUA au invadat Irakul şi l-au răsturnat pe fostul lider Saddam Hussein în 2003, retrăgându-se în 2011, dar apoi revenind în 2014 pentru a lupta împotriva Statului Islamic ca parte a unei coaliţii internaţionale. Statele Unite au în prezent aproximativ 2.500 de soldaţi în Irak.

Cu Statul Islamic înfrânt teritorial în 2017 şi pe cale de dispariţie de atunci, Al-Sudani a declarat că raţiunea de a fi a coaliţiei s-a încheiat de mult.

Dar apelurile pentru retragerea coaliţiei există de ani de zile şi, până acum, puţine lucruri s-au schimbat. Parlamentul irakian a votat în 2020 pentru plecarea coaliţiei la câteva zile după ce SUA i-au asasinat pe generalul iranian Qassem Soleimani şi pe un comandant militant irakian de rang înalt într-un atac în afara aeroportului din Bagdad.

În anul următor, SUA au anunţat sfârşitul misiunii lor de luptă în Irak şi trecerea la consilierea şi asistarea forţelor de securitate irakiene, o mişcare care a schimbat puţine lucruri pe teren.

Războiul din Gaza a readus problema în centrul atenţiei, multe grupuri irakiene care au adus guvernul lui Al-Sudani la putere şi sunt apropiate de Teheran cerând plecarea finală a tuturor forţelor străine, o mişcare dorită de mult timp de Iran şi aliaţii săi regionali.

Şeful grupării libaneze Hezbollah, Sayyed Hassan Nasrallah, a declarat vineri, într-un discurs, că loviturile americane în Irak ar trebui să deschidă calea pentru retragerea finală a forţelor americane din Irak, ceea ce ar face, de asemenea, prezenţa lor în nord-estul Siriei de neconceput.

Al-Sudani a declarat că doreşte ieşirea coaliţiei deoarece Irakul se poate apăra acum de terorism şi ar trebui să-şi exercite suveranitatea deplină asupra teritoriului său – evitând astfel să ofere cuiva un pretext pentru a atrage Irakul într-un conflict regional.

„Încetarea prezenţei sale va preveni mai multe tensiuni şi complicarea problemelor de securitate internă şi regională”, a spus Al-Sudani.

El a afirmat că Irakul este deschis să stabilească relaţii bilaterale şi să se angajeze în cooperarea în domeniul securităţii cu ţările coaliţiei, inclusiv cu SUA. Aceasta ar putea include instruirea şi consilierea forţelor de securitate irakiene, precum şi achiziţii de arme.

Statele Unite „nu sunt un inamic pentru noi şi nu suntem în război cu ele, dar dacă aceste tensiuni continuă, cu siguranţă vor avea un impact şi vor crea un decalaj în această relaţie”, a spus el.