Putin îl urăște pe Lenin, dar nu reușește să-i îngroape moștenirea la un secol de la moartea acestuia (analiză The Week)

Președintelui Rusiei Vladimir Putin „îi pasă de istorie”, scrie jurnalistul Ishaan Tharoor în The Washington Post. El „și-a petrecut o mare parte din timpul petrecut la putere acoperindu-și în mod conștient guvernarea cu mantia unor eminențe rusești mult mai vechi”, făcând legătura între invazia sa în Ucraina și campaniile desfășurate în această țară de țarul Petru cel Mare, care a construit un imperiu în urmă cu mai bine de 300 de ani.

Dar opiniile lui Putin despre Lenin, liderul bolșevic și părintele fondator al Rusiei sovietice decedat pe 21 ianuarie 1924, sunt complicate și contradictorii. Putin „îi detestă pe Lenin și Troțki” ca arhitecți ai revoluției din 1917 și ai Rusiei sovietice, a scria istoricul Michael Burleigh pe site-ul de știri i. El l-a denunțat din ce în ce mai mult pe Lenin ca fiind un distrugător de stat și, de la invazia din 2022, l-a etichetat drept „creatorul și arhitectul” națiunii ucrainene moderne. Dar Putin, născut la Leningrad în plină epocă sovietică, a numit în repetate rânduri prăbușirea URSS o „catastrofă istorică”.

Este posibil ca Putin să îi slăvească pe autocrații istorici ai Rusiei, căutând să îi imite ca un țar pios și puternic al zilelor noastre. Dar această imagine are „un defect flagrant, iar acesta este vizibil în inima Rusiei”, spunea Steve Gutterman la Radio Europa Liberă în 2017. Este vorba despre cadavrul îmbălsămat al lui Vladimir Lenin, care zace într-un „mausoleu de piatră ghemuit chiar în afara zidurilor Kremlinului”.

Lenin „a fost creatorul primului stat totalitar și a supravegheat uciderea în masă, autorizată de stat, a celor pe care îi considera indezirabili din punct de vedere politic”, scria Celine Etheridge în The New European. „Trupul său este expus și astăzi la Moscova, un obiect de venerație în Rusia lui Vladimir Putin”.

În 2016, Putin a întrerupt obiceiul și l-a denunțat atât pe veneratul lider bolșevic, cât și guvernul său pentru represiunile brutale. El l-a acuzat pe Lenin că a plantat o „bombă cu ceas” sub stat.

În același timp, Putin a evitat să îndepărteze în mod public trupul lui Lenin din Piața Roșie, în ciuda sprijinului popular pentru o astfel de mișcare, pe fondul „preocupării de a nu-i ofensa pe cei care simt nostalgia epocii sovietice”, a declarat Gutterman.

Atunci când se discută despre revoluția din 1917 și despre disputele ulterioare dintre Stalin și Lenin cu privire la modul în care ar trebui să fie formată URSS, „Stalin este băiatul bun” în versiunea lui Putin despre istorie, a declarat jurnalistul leton Kristaps Andrejsons la Foreign Policy. Pentru Putin, care se teme de instabilitate mai presus de orice altceva, Lenin, ca personificare a schimbării revoluționare, reprezintă amenințarea existențială la adresa puterii sale.

Putin a încercat, de asemenea, să îl folosească pe Lenin ca justificare pentru invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022. El a respins noțiunea de suveranitate ucraineană ca fiind o creație a lui Lenin și a bolșevicilor, a scris Dr. Björn Alexander Düben, de la Universitatea Jilin din China, în The Daily Telegraph în 2022. Putin a susținut că Lenin a creat Ucraina prin „separarea, secționarea a ceea ce este istoric pământ rusesc”.

Dar istoria are obiceiul de a se repeta și există o „comparație subapreciată” între invazia Rusiei în Ucraina și invazia Armatei Roșii în Polonia în 1920, sub conducerea lui Lenin, a scris Peter Whitewood, de la Universitatea York St John, în The Conversation.

Bolșevicii „au încadrat acest conflict în termeni izbitor de asemănători cu conspirațiile care străbat propaganda rusă de astăzi”, a spus Whitewood.

Retorica lui Putin „este ecoul propagandei rusești a unei viziuni sovietice mai vechi asupra lumii”, inclusiv exagerarea „blocurilor intervenționiste care înconjoară Rusia, refuzând în același timp să recunoască Ucraina – exact cum Lenin vedea odată Polonia”. Aceste ecouri sunt „greu de ignorat”.

În timpul loviturii de stat eșuate de anul trecut a grupului de mercenari Wagner, condus de Evgheni Prigojin, acum decedat, Putin a făcut comparații cu criza care a lovit imperiul rus în Primul Război Mondial și l-a aruncat în plină revoluție bolșevică.

Dar analiștii „au subliniat inexactitățile istoriei în ghiveciul prezentat de Putin”, a scris Tharoor în The Washington Post. Nu „luptele interne” au dus la revoluție, ci pierderile din timpul războiului care au subminat legitimitatea regimului țarist.

„Este potrivit că Putin a făcut referire la evenimentele din 1917 în denunțarea acțiunilor Wagner”, a scris Jack Watling, de la think tank-ul britanic Royal United Services Institute. „Deteriorarea armatei ruse în 1917 a fost marcată de numeroase revolte, negocieri și fragmentări în cadrul comandamentului rus”. Prăbușirea, a scris Watling, „a început pe front”.

Având în vedere pierderile bine mediatizate ale armatei ruse în Ucraina, „lecțiile din trecut par destul de clare”, scrie Tharoor.

La un secol de la moartea sa, Lenin încă aruncă o umbră lungă asupra Rusiei și, mai ales, asupra omului care și-a petrecut o mare parte din viață încercând – și nereușind – să îi îngroape moștenirea.