Le Monde: Inversarea ideologică a societății germane în fața Green Deal / Extrema dreaptă și dreapta profită de îngrijorările tot mai mari ridicate de măsurile de combatere a încălzirii globale, susținute de Verzi

De trei zile, fermierii germani intensifică acțiunile de la bază împotriva deciziei guvernului, anunțată cu trei săptămâni mai devreme, de a elimina scutirea fiscală pentru motorina non-rutieră. În acea dimineață, din nou, în timp ce tractoarele blocau autostrăzile în toată țara, un oraș a făcut prima pagină a ziarelor: Cottbus, la granița cu Polonia, unde peste o mie de manifestanți s-au întâlnit, în ciuda gerului, în fața noului atelier de întreținere Deutsche Bahn, pe care urma să îl inaugureze cancelarul Olaf Scholz, scrie Le Monde, citată de Rador Radio România.

La câțiva metri de intrare iese în evidență un bărbat, cu vestă verde și pălărie maro. Având circa cincizeci de ani, pare să cunoască pe toată lumea, începând cu jurnaliştii din presa regională cu care realizează interviuri. Heiko Terno conduce o fermă cu 360 de vaci de lapte aflată pe drumul dintre Cottbus și Berlin și este vicepreședinte al Federației Fermierilor din Brandenburg.

Întrebat ce părere are despre guvern, răspunsul său este clar: „Marea problemă sunt Verzii. Cum ar putea să le fie încredințat Ministerul Agriculturii? Acești oameni nu știu nimic despre problemele noastre. Cu social-democrații [partidul lui Olaf Scholz] sau cu liberalii [cel al ministrului de finanțe, Christian Lindner] poate că nu suntem de acord, dar cu ei cel puțin discutăm. Cu Verzii este imposibil, avem de-a face cu ideologi total deconectați de realitate”.

Auzind discuția despre politică, un bătrân se invită la conversație. Muncitor din domeniul textil, acum pensionat, a vrut să fie prezent pentru a sprijini fermierii. „Nu este doar prețul motorinei; pentru toată lumea, aceleași probleme: nu mai putem cumpăra nimic; de doi ani, toate prețurile au explodat”.

Imediat arată cu degetul spre vinovați: Verzii. „Aveam benzină ieftină, dar sub pretextul că o cumpăram de la maleficul Putin, au închis robinetul. Mai aveam trei centrale nucleare, dar din moment ce au decretat că energia nucleară este mai rea decât Satana, le-am închis chiar în momentul în care exista riscul unei penurii de electricitate. Acești oameni ne spun că vor să salveze planeta, dar, între timp, distrug Germania și îi înfometează pe germani”.

Cuvintele sunt dure, dar transmit un spirit al vremurilor. La începutul anului 2021, think tank-ul More in Common și Institutul de sondaje Kantar au întrebat un eșantion reprezentativ al populației germane: „Susțineți protecția mediului și lupta împotriva schimbărilor climatice?” La momentul respectiv, 68% dintre cei chestionați au răspuns da. Doi ani mai târziu, în mai 2023, doar 34% dintre respondenți au răspuns pozitiv la aceeași întrebare.

Taxa pe gaz

Cum putem explica o astfel de schimbare a opiniei publice? Evident, au făcut greșeli cei care întruchipează lupta pentru apărarea mediului și protecția climei în ultimii doi ani. Începând cu ecologiștii. De la revenirea lor la guvernul federal în decembrie 2021, două faze s-au succedat. În timpul primei, președintele verzilor, Robert Habeck, devenit vice-cancelar și ministru al economiei și climei, a dat dovadă de pragmatism extrem, ajungând până acolo încât a negociat un contract de furnizare de gaze naturale lichefiate cu Qatar pentru a compensa încetarea livrărilor de gaze rusești.

La vremea respectivă, verzii ortodocși au strâmbat din nas, dar germanii au aprobat: la șase luni de la intrarea în guvern, Habeck era cel mai popular ministru din țară, înaintea lui Scholz, conform barometrului lunar ZDF. Astăzi este cel mai detestat.

Lucrurile au început să se deterioreze în august 2022. Propunând crearea unei taxe pe gaze care să asigure stabilitatea sistemului energetic german în fața scăderii livrărilor de gaze rusești, Habeck nu a anticipat ecoul pe care îl va provoca un astfel de anunț în rândul populației, măsura reprezentând un cost suplimentar anual de câteva sute de euro pe gospodărie.

Confruntat cu începuturile nemulțumirii sociale, guvernul a renunțat la această taxă și a promis în grabă un scut anti-inflație de 200 de miliarde de euro. Dar la începutul lui 2023, un nou plan a șocat opinia publică: proiectul de lege privind renovarea sistemelor de încălzire, susținut și de Habeck.

„Dictatura climatică”

După luni de discuții aprinse, ministrul a recunoscut că acest text – care prevede că toate încălzirile nou instalate începând cu 2024 să utilizeze mai mult de 65% energie regenerabilă – a fost „ultima picătură în materie de legislație”.

Din punct de vedere politic, a existat un înainte și un după. Aflat în defensivă după invazia Ucrainei din cauza apropierii de Rusia, partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) a profitat de îngrijorările ridicate de „legea încălzirii” în opinia publică pentru a-și reconstrui imaginea, prezentându-se ca garant al „libertăţii” în faţa „dictaturii climatice”.

Cu toate acestea, când vine vorba de greenbashing, AfD este departe de a avea un monopol. Evoluția dreptei este spectaculoasă pe această temă. După victoria sa la alegerile regionale din 2018 din Bavaria, Markus Söder, președintele CSU, a surprins pe toată lumea acceptând o petiție a ecologiștilor în favoarea salvării albinelor. În ajunul alegerilor legislative din 2021, el a surprins și declarându-se în favoarea unei coaliții care să reunească conservatori și ecologiști „rezonabili”.

Doi ani mai târziu, și-a schimbat complet tonul. Făcând campanie pentru realegerea sa ca „șef” al Bavariei în 2023, Söder a insistat că Verzii nu aparțin „ADN-ului” regiunii sale, că „au la fel de puțin loc în Bavaria ca ceaiul de mușețel la Oktoberfest” și că ar face totul pentru a bloca calea acestui „partid de prohibiție”, fără a ezita să-l caricatureze grosolan, acuzându-l că „dorește să impună vegetarianismul și teoria de gen”.

„Bătălia culturală”

Chiar și Uniunea Creștin Democrată (CDU), deși mai moderată decât CSU bavarez, a intrat în joc. Și aici s-a făcut un pas cu dezbaterea „legei încălzirii”, în cadrul căreia Friedrich Merz, președintele CDU, i-a desemnat pe Verzi drept „principali oponenți”. Chiar dacă unii lideri de partid și-au exprimat dezacordul, crezând că liderul lor greșește pierzând din vedere lupta prioritară împotriva extremei drepte, într-adevăr a avut loc o ruptură între creștin-democrați și ecologiști, mergând împotriva apropierii care a avut loc în cei optsprezece ani în care CDU a fost prezidat de Angela Merkel (2000-2018).

Cel mai spectaculos gest este alegerea făcută în noiembrie 2023 de ministrul-președinte al landului Hessa, Boris Rhein (CDU), de a nu reînnoi coaliția cu Verzii, preferând să se alieze cu un SPD mai puțin solicitant pe frontul luptei împotriva încălzirii globale și mai înclinat să colaboreze la lupta sa împotriva insecurității.

„Astăzi există un bloc de dreapta – al cărui nucleu dur este AfD, dar care include CDU-CSU și chiar FDP, în ciuda faptului că este la guvernare – angajat într-o luptă culturală nemiloasă împotriva temelor pe care Verzii le susțin, începând cu tranziția ecologică” – subliniază Claus Leggewie, profesor de științe politice la Universitatea Justus-Liebig din Giessen.

„Adeseori nu auzim nici de SPD, nici de cancelar, care sunt discreți dacă nu chiar inexistenți, ecologiștii, începând cu ministrul lor principal, Robert Habeck, sunt cei care întruchipează polul progresist în bătălia culturală condusă de dreapta autoritară”.

Această bătălie culturală – care nu are ca rezultat o prăbușire a Verzilor în intențiile de vot, spre deosebire de SPD și FDP – nu se limitează la cuvinte. Potrivit cifrelor dezvăluite de guvern în urmă cu câteva săptămâni, în prima jumătate a anului 2023 au fost comise 739 de atacuri împotriva aleșilor, dintre care 301 împotriva Verzilor, partidul de departe cel mai vizat înaintea SPD (153) și AfD ( 151).

În ceea ce privește atacurile împotriva birourilor sau birourilor aleșilor, 279 au fost înregistrate în aceeași perioadă în Germania, inclusiv 179 împotriva Verzilor, din nou mult mai multe decât împotriva SPD (58) sau AfD (38).

Pentru a doua jumătate a anului 2023, cifrele nu au fost încă dezvăluite, dar campania care a avut loc în Bavaria cu ocazia alegerilor regionale ne-a reamintit că tensiunea nu se potolise: pe 20 septembrie 2023, ambii șefi ai Verzilor lista din regiune, Katharina Schulze și Ludwig Hartmann, au fost vizați de o piatră care a trecut foarte aproape de ei în timpul unei întâlniri la Neu-Ulm.

Mai mulți oficiali de partid au beneficiat de securitate strânsă în ultimele luni.

Sursa: Le Monde/ Rador Radio România/ Traducerea: Ruxandra Lambru