VIDEO Dezbatere ENTR: Cât de importantă e sănătatea mintală pentru tineri? „Orice lucru care-ți provoacă anxietate este valid”/ „Când vorbești cu un profesionist nu există subiectivitate”

Sănătatea mintală nu e un subiect dezbătut pe larg în România, în special cea a tinerilor și a studenților. În perioade stresante precum sesiunea sau predările de proiecte, stresul, anxietatea și burnoutul sunt cuvintele ce-i caracterizează cel mai mult pe studenți.

Un studiu realizat de o universitate din Olanda publicat în mai 2023 arată că, dintre cei 165 de respondenți 46,1% se simt rareori sau niciodată relaxați. În plus, 41,8% dintre respondenți indică faptul că nu au niciodată sau rareori mai multă energie decât necesarul.

Situația nu e una mai bună nici în România. Universitatea Ștefan cel Mare din Suveava (USV), împreună cu Universitatea din București (UB) au colaborat cu Universitatea din Laussane (UNIL) pentru realizarea unui studiu al cărui rezultat arată că, pentru același examen, nivelurile de stres ale studenților diferă în funcție de afecțiunile mintale de care suferă.

Astfel, studenții cu un nivel ridicat de depresie tind să rămână în starea de stres zile în șir în perioada de dinaintea unui examen, fără ca nivelul acestuia să scadă. În acest fel, ne putem gândi că sănătatea mintală a studenților este un subiect de interes la nivel european.

Acesta a fost unul dintre topicurile abordate în cea de-a doua dezbatere live de pe contul de Instagram al ENTR România.(ro.entr), moderată de reporterul G4Media.ro. Invitați:

• Alina Dănescu, studentă
• Diana Iorga, medic rezident în psihiatrie

Dezbaterea integrală:

 

View this post on Instagram

 

A post shared by ENTR ro (@ro.entr)

„Asta e dilema când intri în vacanță, că nu știi ce să mai faci cu tine.”

Primul topic abordat în cadrul dezbaterii a fost cel menționat și în introducere, anume relaxarea din timpul și de după perioadele stresante. Despre acest aspect, Alina, studentă în al doilea an la arhitectură, ne-a spus că are asemenea discuții cu prietenii și colegii săi și că, de multe ori, nu știu cum să se împartă între responsabilități: „Asta e dilema când intri în vacanță, că nu știi ce să mai faci cu tine. Când ieși dintr-o sesiune înnebunești un pic, simți că nu ai un scop”.

În perioadele stresante din punct de vedere academic, subliniază Alina, toată energia ei se duce către un singur loc – sesiunea – astfel că după ce trece aceasta, se simte ca și cum ar fi rămas fără un scop și nu știe ce să mai facă.

Această opinie este împărtășită și de Diana, proaspăt medic rezident în psihiatre. Chiar și la câteva luni după ce a dat examenul, Diana încă are anumite momente în care se simte ca într-o sesiune sau un examen și crede că mai are de învățat: „Mă trezesc și zic «ok, mă apuc să învăț» și apoi sunt «ah nu, trebuie să merg la muncă» ”. Aceste tipuri de reacții ar putea fi catalogate de specialiști ca răspunsuri la stres.

„Orice lucru care-ți provoacă anxietate este valid.”

Expunerea constantă la stres poate duce la anxietate, iar aceasta poate veni din tot felul de medii, iar Diana a vrut să sublineze că „orice lucru care-ți provoacă anxietate este valid” și că nu ar trebui să ne minimalizăm nivelurile de anxietate cu alți oameni, gândindu-ne că alții poate o duc mai rău.

Din experiența sa de lucru de la spital, Diana a făcut o listă de lucruri care le provoacă cea mai mare anxietate tinerilor. Printre acestea se numără situația materială, situația din familie. diferite traume din trecut sau mai recente și chiar școala și examenele. Așa cum spunea și Alina. reacția multor tineri după ce ies dintr-o perioadă cu mult stres, cum ar fi examenele, este de tipul „Ok. Și acum ce?”. Iar răspunsul general al Dianei pentru această întrebare mizează pe ideea de a lua o pauză și a gândi motivele pentru care ne-am apucat de asta, în primă fază. „Le-aș spune să facă ce simt. Să-și ia o mică pauză și să se gândească dacă se cunosc pe ei, dacă știu ce ăși doresc… și să-și reamintească de ce au apucat-o pe drumul ăsta.”

Desigur, dacă situația este de așa natură iar impasul este unul mare, sfatul general al medicilor, dar și al Dianei este terapia.

„Când vorbești cu un profesionist nu există subiectivitate”

Sunt cazuri de oameni care evită mersul la terapie dintr-o oarecare teamă sau reticență, preferând să-și expună problemele doar în fața familiei sau a prietenilor, discretitând procesul terapeutic. În acest sens, argumentul Alinei, care a spus că a fost și ea la terapie, pentru a încuraja tinerii să meargă la terapie este cel al subiectivității. Dar nu al subiectivității terapeutului, ci al familei și prietenilor.

În discuțiile cu cercul apropiat de oameni, ne spune Alina, există riscul ca aceștia să fie subiectivi cu privire la „problemele” pe care cineva le-ar putea expune și că sfaturile acestora nu ar fi mereu cele mai bune. „Când vorbești cu un profesionist nu există subiectivitate” a spus Alina, menționând că acesta știe cum să creeze un mediu sigur și plăcut de discuție și că nu există riscul de a fi judecat sau criticat.

Recomandări pentru a reduce anxietatea: „O pauză ajută. Nu merită să-ți sacrifici sănătatea. Nici cea fizică, nici cea mintală”

Poate că mulți dintre tineri nu se află în cea mai bună situație materială cât să-și poată permite să meargă constant la terapie. Tocmai de aceea, Diana ne-a lăsat pe final câteva recomandări de obiceiuri pe care să le putem face singuri pentru a ne reduce stresul și anxietatea.

Printre obiceiurile enumerate de Diana se numără somnul de calitate, o nutriția echilibrată și sportul. Însă ideea pe care a a mers în continuare a fost cea a unei pauze. Diana ne spune că e bine ca, din când în când, să mai luăm câte o pauză de la situația care ne provoacă stările de stres, anxietate și burnout pentru a încerca să ne echilibrăm sănătatea mintală. „Nu merită să-ți sacrifici sănătatea. Nici cea fizică, nici cea mintală”

Dezbaterea a fost cea de-a doua din seria de discuții live pe Instagram inițiate de G4Media în cadrul proiectului ENTR.