VIDEO Când zidurile urii cad: După 13 ani, romii din Baia Mare nu vor mai trăi separat de restul populației/ Despre segregare și activism, în plină ascensiune a extremei drepte în Europa

Primăria Baia Mare este obligată, printr-o decizie definitivă a Tribunalului Maramureș din 14 februarie, să demoleze un zid pe care l-a ridicat în 2011 pentru ca populația romă să locuiască separat de restul locuitorilor.

În timpul unui proces care a durat aproape 4 ani, deschis de fotograful și activistul civic Mugur Vărzariu prin Asociația Loving Colours, judecătorii au decis, în ambele instanțe, că zidul reprezintă discriminare și trebuie să fie demolat în maximum 3 luni.

Dacă primăria, condusă în tot acest timp de Cătălin Cherecheș (cel care a și ridicat zidul și care în prezent este fugar în Germania, fiind condamnat definitiv pentru corupție), nu se va conforma, atunci asociația reclamantă are dreptul să dărâme zidul, au mai stabilit magistrații.

La scurt timp după ce a fost ales primar în Baia Mare, din postura de fost deputat independent, Cătălin Cherecheș a cerut să fie ridicat un zid de vreo doi metri, care să despartă complexul social cu blocurile în care locuia populația romă de restul orașului.

Cum a justificat primăria segregarea romilor? Copiii lor, ai romilor, trebuiau ”protejați” de eventuale accidente rutiere, dat fiind faptul că artera din apropierea blocurilor era intens circulată, fără să spună însă cum are de gând să ”protejeze” și restul copiilor din oraș care se jucau în apropierea altor șosele aglomerate din Baia Mare.

Decizia a stârnit, deci, largi dezbateri în presa vremii, fapt care a amânat vreo săptămână lucrările. Dar ele au început, iar în iulie 2011 zidul, lung de 100 de metri, a fost gata: ”Marele zid țigănesc a fost finalizat” titrau televiziunile. Alte publicații ridicau întrebări despre adevăratul scop al realizării zidului: îi protejează sau îi izolează pe romi?

Zidul de doi metri i-a nemulțumit și pe romi, și pe restul băimărenilor. Pentru primii era prea înalt și se simțeau ”ca la pușcărie”, pentru ultimii era prea jos, încă puteau fi ”atacați cu pietre”, și trebuia ridicat mai sus.

Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Asztalos Csaba, a transmis, la scurt timp de la începerea lucrărilor, că s-a autosesizat, iar primarul a fost amendat. Construcția nu numai că nu a fost oprită, dar zidul nici nu a fost dărâmat ulterior:

• ”Din punctul meu de vedere, situația este inadmisibilă (…) Voi supune dezbaterii acest subiect. Vom cere suspendarea construirii zidului”, declara Asztalos Csaba în 2011.

Noua ”protecție” a romilor a ajuns inclusiv în presa străină. Un reportaj AFP, citat de Antena 1, surprindea, spre exemplu, cum mulți localnici de pe „partea bună” a zidului se bucură că nu mai sunt obligați ”să vadă mizeria”.

Zidul a stârnit și reacția Ambasadei SUA, condusă la acea vreme de Mark Gitestein, care și-a exprimat ”îngrijorarea” cu privire la acțiunea primăriei și la situația romilor separați de restul populației. Primarul Cherecheș a răspuns la scurt timp spunând că este ”un gest neinspirat” și că „așteaptă scuzele ambasadei”.

În anul ridicării zidului, activistul Mugur Vărzariu ajungea prima dată în Baia Mare, moment după care a început o campanie de demolare a construcției. În cele din urmă, în 2020, a dat Primăria Baia Mare în judecată.

• ”În 2011 ajungeam pentru prima dată la Baia Mare, imediat după ce primăria orașului săpase groapa unde urma să toarne fundația zidului de segregare de pe strada Horea. I-am spus atunci unui muncitor care pregătea fundația că mă voi întoarce la Baia Mare să demolez zidul (…)”, povestea Mugur Vărzariu în 2023, după anunțul primei decizii a instanței.

Judecătoria Baia Mare a dispus, în 22 mai 2023, demolarea zidului și ”restabilirea situației anterioare discriminării” populației rome din municipiu. Magistrații au dat și dreptul asociației care a deschis acțiunea în instanță să demoleze zidul în cazul în care Primăria Baia Mare nu se va conforma sentinței și nu va dărâma construcția.

Doar că decizia judecătorilor din 2023 nu era definitivă. Primăria condusă ce Cherecheș a făcut apel, iar procesul a cotinuat la Curtea de Apel Maramureș. În 14 februarie 2024 însă, judecătorii au decis, prin sentință definitivă, să respingă apelul primăriei și să mențină sentința inițială, adică:

• ”Obligă pârâta u.a.t. Municipiul Baia Mare, prin primar, la demolarea împrejmuirii edificate de pârâtă pe str. Horea, nr. 46A și 46B, ca măsură de restabilire a situaţiei anterioare discriminării, în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri. Autorizează reclamanta la efectuarea lucrărilor de demolare a împrejmuirii edificate de pârâtă pe str. Horea, nr. 46A și 46B pe cheltuiala pârâtei, în caz de neîndeplinire a obligaţiei de către pârâtă în termenul stabilit”.

”Acest rasist a construit un zid (…) Dacă nu cereți să puneți capăt rușinii sunteți la fel ca el”

Mugur Vărzariu a explicat pe blogul său cum a fost construit zidul și ce motive a invocat administrația locală pentru a justifica decizia:

• ”Planul de zidire a complexului a fost justificat, în opinia primarului, de comportamentul nepotrivit al copiilor romi, care ar fi aruncat cu pietre în mașinile care treceau prin zonă și de accidentele de circulație ocazionale raportate în zonă (…) Construirea de ziduri în jurul fiecărei comunități în care se găsesc copii needucați, indiferent de etnia lor, va falimenta această țară. Adevărul este că acest zid nu are alt motiv decât segregarea comunității. Condițiile de trai din acest complex social sunt atât de proaste încât chiar și romii care locuiesc în așezări improvizate, care au cereri de locuințe corespunzătoare în așteptare de zece ani, refuză să se mute pe strada Horea”, povestea activistul.

După decizia definitivă, Mugur Vărzariu a făcut apel la băimăreni să nu mai încurajeze discriminarea și să ceară dărâmarea zidului pentru că altfel ”sunt la fel ca el”, făcând referire la primarul Cătălin Cherecheș, pe care l-a numit ”rasist”:

• ”În orașul vostru, în numele vostru, acest infractor de drept comun, acest rasist a construit un zid (…) Vă rog să vă abțineți inclusiv de la gânduri precum: ”Dar nu e zid, e gard (este zid, așa cum l-a descris de când l-a anunțat cel care l-a construit), dar e bun pentru că salvează copiii (nu numai că nu salvează pe nimeni dar nici nu putem să construim ziduri în jurul tuturor copiilor din România), dar știu eu pe cineva care a zis că îi place zidul (părerea unui individ, de cele mai multe ori amenințat că își pierde locuința socială, nu îi reprezintă pe toți romii din România)”. Vă spun aceste lucruri deoarece așa a încercat, printre alte aberații, să se apere primăria (…) De data aceasta sentința este definitivă și irevocabilă. De data aceasta știți. A sosit timpul să cereți și dumneavoastră primăriei să se conformeze deciziei judecătorești și să puneți astfel capăt rușinii aruncate asupra voastră de primarul infractor. Dacă nici de data aceasta nu o faceți, înseamnă că sunteți la fel ca el”, le-a transmis Mugur Vărzariu locuitorilor din Baia-Mare.

Context. Segregare și activisim în plin avânt al extremei drepte

Decizia definitivă a judecătorilor care au cerut dărâmarea zidului segregării din Baia Mare și mesajul activistului adresat băimărenilor vine într-un context general de creștere a pericolului extremei drepte în Europa, al rasismului, xenofobiei și al avântului discursului urii.

Situația romilor nu este singulară în Baia Mare. G4Media a arătat în 2022 cum romii din Eforie trăiesc de 12 ani pe o groapă de gunoaie, în containere fără apă și lumină, deși trebuie să primească despăgubiri de aproape jumătate de milion de euro de la primărie, după ce au câștigat un proces cu primăria în care au fost reprezentați tot de asociația lui Mugur Vărzariu. Detalii, aici. 

Un alt exemplu de segregare a romilor, cunoscut și criticat cu atât mai mult cu cât are loc într-un municipiu puternic dezvoltat, este cel de la Pata Rât: În urmă cu 14 ani,  sute de români de etnie romă au fost ridicați de jandarmi de pe strada Coastei din Cluj și duși lângă rampa de gunoi a orașului. Duși împreună cu familiile lângă groapa de gunoi, copiii au fost marginalizați la școală, iar cei mai mulți au abandonat după clasele primare. G4Media a scris pe larg aici.

În curând Europa se va pregăti să își aleagă noul Parlament European, care va decide și va vota legile după care se vor ghida politicile Uniunii Europene în următorii 5 ani. Statisticile arată că partidele radicale înregistrează procente record și sunt pe primul loc în 9 din cele 27 de țări ale blocului comunitar, conform unei analize The Guardian.

Astfel, partidele populiste eurosceptice vor fi probabil pe primul loc în Austria, Belgia, Republica Cehă, Franța, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia și Slovacia, iar pe locul doi sau trei în Bulgaria, Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Portugalia, România, Spania și Suedia, arată analiza citată.

Așadar, se estimează că grupul de extremă dreapta ID va câștiga cu până la 40 de locuri în plus în Parlamentul European, ceea ce ar putea face din el a treia forță politică și ar deschide posibilitatea unei coaliții de „dreapta populistă” (PPE, ECR și ID) cu 49% din eurodeputați în noul legislativ european, mai arată raportul citat de publicația britanică. Mai multe detalii, aici.

Vezi mai jos un documentar video realizat de o echipă de jurnaliști francezi coordonată de Marine Mănăstireanu, în 2015, despre comunitatea romă din Baia Mare, zidul segregării și alte acțiuni ale primăriei condusă de Cătălin Cherecheș, criticate de activiștii civici: