În Iran a fost descoperit un ruj din epoca bronzului

Arheologii au descoperit în orașul Jiroft din sud-estul Iranului un artefact fascinant: un pigment roșu strălucitor, despre care se crede că este unul dintre cele mai vechi rujuri din lume. Această descoperire, datând din epoca bronzului, a fost făcută în urmă cu două decenii în urma unei inundaţii produsă de râul Halil care a scos la iveală cimitire ce datează din mileniul III î.Hr, transmite Rador. Detaliile studiului au fost publicate în publicația Scientific Reports.

Mai recent, analize aprofundate, folosind tehnici precum difracția cu raze X (XRD), microscopia electronică cu scanare cu spectroscopie cu dispersie de energie (SEM-EDS) și cromatografia lichidă de înaltă performanță cuplată cu spectrometria de masă (HPLC-MS), au făcut posibilă identificarea componentelor substanței conținute în interior. Rezultatele analizei detaliate au arătat prezența semnificativă a anumitor minerale. În special, substanța conținea hematit, o formă de oxid de fier care conferă produsului nuanța sa distinctivă de roșu închis.

Această culoare era intensificată de prezența manganitului și a braunitei, ambele bogate în mangan, adăugând nuanţe închise amestecului. Totodată, cercetătorii au identificat urmele a două minerale asociate cu plumbul, galenă și anglezit. Deși prezente în cantități minime, acestea au adăugat elemente suplimentare caracterului complex al compoziției.

Prezența lor ar putea fi legată de proprietățile fizice particulare pe care le conferă preparatului sau de considerații estetice. Pe lângă componentele minerale, preparatul a inclus și ceară vegetală și alte substanțe organice. Această combinație de minerale și materiale organice a creat o formulă care prezintă o similitudine izbitoare cu compozițiile rujurilor contemporane.

Un alt progres semnificativ în această descoperire este prima datare cu radiocarbon a unui cosmetic din epoca bronzului în Orientul Apropiat antic. Rezultatele plasează acest pigment la începutul mileniului II î.Hr. Această perioadă este în concordanță cu mai multe referințe la civilizația iraniană de Est a lui Marḫaši în textele cuneiforme contemporane din Mesopotamia.

Mai mult, deși identitatea persoanei care deținea acest produs de înfrumusețare rămâne necunoscută, s-a stabilit că astfel de substanțe erau utilizate în mod obișnuit de femeile iraniene ale vremii. Produse similare, cum ar fi pudra neagră „sormeh”, care a fost folosită ca dermatograf și henna pentru colorarea părului și a pielii, au fost populare în regiune.

În fine, designul fiolei de piatră în care a fost plasat acest cosmetic sugerează că ar fi putut fi folosit convenabil cu o oglindă de cupru sau bronz cu mâner. Acest design ergonomic ar fi permis atunci utilizatorului să țină oglinda cu o mână și să manevreze flaconul cu cealaltă pentru a aplica produsul. Această observație evidențiază ingeniozitatea culturilor antice în crearea de produse cosmetice sofisticate, anticipând în mod surprinzător practicile moderne de machiaj.