Șeful CCR Marian Enache: Curtea de Justiție a UE a recunoscut deciziile CCR privind prescripția, dar a pus în discuție retroactivitatea lor / Decizia Înaltei Curți prevede retroactivitatea deciziilor CCR privind prescripția

“Curtea de Justiție a Uniunii Europene a recunoscut efectele depline pe care le produc deciziile Curții (Constituționale) referitoare la prescripție pentru perioada 2018-2022, perioadă marcată de inacțiunea Parlamentului în privința punerii în acord a textului legal cu jurisprudența Curții.

Hotărârea CJUE din iulie 2023 aduce în discuție regândirea principiului constituțional al retroactivității legii penale mai favorabile, fără să afecteze caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, principiu care se constituie într-o condiție sine qua non a statului de drept”, a declarat președintele CCR Marian Enache la bilanțul Parchetului general.

Declarația șefului CCR vine în contextul în care, pe 22 aprilie 2024, completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) dezbate dacă deciziile Curţii de Justiţie a UE (CJUE) privind prescripţia încalcă deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), potrivit portalului Instanței Supreme. Este vorba de o sesizare a Curții de Apel București (CAB) formulată imediat după primul verdict al ÎCCJ care a respectat deciziile CJUE privind prescripția.

În mai 2022, CCR a decis că faptele penale se prescriu mai repede în intervalul 2018 – 2022. În octombrie 2022, ÎCCJ a extins perioada în care faptele se prescriu mai repede la intervalul 2014 – 2022, pe principiul legii penale celei mai favorabile

În iulie 2023 și ianuarie 2024, CJUE a decis că instanţele pot aplica deciziile CCR, nu şi hotărârea ÎCCJ de extindere a perioadei în care faptele penale se prescriu mai repede. Practic, CJUE a decis că deciziile CCR privind prescripția nu se pot aplica retroactiv pe principiul legii penale celei mai favorabile.

MIZA: Dacă nu se aplică deciziile CJUE, faptele penale se prescriu mai repede într-un interval mai mare, 2014 – 2022, și mai mulți inculpați scapă prin prescripție, au explicat experții consultați de G4media.ro.

Publicitate electorală

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

6 comentarii

Muncitorul

13.3.2024 la ora 5:28 pm

Ah, d-asta erau presurile astea platite cu pensii speciale in sediul PSD (a se citi sediul infractionalitatii). Le era teama ca UE le da peste nas cu prescriptia hotilor (vanduta pt pensii speciale). Politicienii fura bugetul, CCR este platit cu pensiile speciale sa ii absolve p-astia cu prescriptie. Bravos MAFIA statala, tot inainte romanica infractorilor …
andrew brandon

13.3.2024 la ora 7:28 pm

Or fi înțeles cei de la Parchetul General ce le=a spus dl.Marian Enache?Le=a spus clar ca deciziile CCR privind prescriptia produc efecte numai pentru perioada 2018=2022 , așa cum a decis CJUE și nu și pe perioada anterioară asa cum a decis ICCJ prin Decizia 67/2022 in materie de dezlegare a unor chestiuni de drept în materie.In acest sens, dl.Enache spune destul de clar ca decizia CJUE din iulie 2023 aduce in discutie regîndirea, adică aprecierea , conceperea in alt mod a principiului constituțional al legii penale mai favorabile, fata de cel în care a fost interpretat, gândit de ICCJ prin Decizia 67/2022 astfel încât să nu se ajungă la retroactivitatea deciziilor CCR.Cu alte cuvinte este un îndemn pentru magistrați de a aplica deciziile CJUE din iulie 2023 și ianuarie 2024 și deciziile CCR 297/2018 si 358/2022, ci nu decizia ICCJ 67/2022 care aduce în discuție în mod greșit incidenta principiului constituțional al legii penale mai favorabile.
andrew brandon

13.3.2024 la ora 7:42 pm

Am exprimat motivat și argumentat în mai multe rânduri justețea poziției referite mai sus, care scoate în evidență interpretarea nelegala dată de ICCJ prin Decizia 67/2022, în dezacord cu Constituția, cu deciziile CCR 297/2018,358/2022 si cu deciziile CJUE din iulie 2023 și ianuarie 2024.Constat ca dl.Enache respecta un principiu pe care l=a avut în vedere încă de la preluarea mandatului, acela de a recunoaște hotărârile CJUE, preeminența dreptului european , de a orienta jurisprudenta constituțională prin corelare cu aceste realități juridice.
andrew brandon

13.3.2024 la ora 10:32 pm

CJUE , prin deciziile din iulie 2023 și ianuarie 2024 nu a dat o interpretare contrară prevederilor legale din România principiului legii penale mai favorabile, astfel cum este definit de art.15 al.2 din Constituție și de art.5 CP.Cea care a făcut acest lucru este ICCJ prin hotararea 67/2022 care a încălcat legislația cu pricina, respectiv textul art.5al.2 CP care prevede ca legea penală mai favorabilă se aplică în cazul unei prevederi legale declarate neconstitutionala numai dacă acea prevedere a continut dispoziții mai favorabile suspectilor sau inculpaților pe timpul cât s=a aflat în vigoare, ceea ce nu este cazul textului art.155 al.1 CP, declarat neconstitutioal prin deciziile CCR 297/2018 si 358/2022, care a continut prevederi nefavorabile suspectilor sau inculpaților pe timpul cât a fost în vigoare.Cu alte cuvinte , deși textul legal care constituie sediul materiei respectiv art.5 al.2 CP interzice aplicarea în cauză a principiului constituțional al legii penale mai favorabile, ICCJ îl aplica totuși și îl face incident, contrar legii.
andrew brandon

13.3.2024 la ora 11:24 pm

Pentru a justifica încălcarea art.5 al.2 CP privind principiul constituțional al legii penale mai favorabile, ICCJ , prin Decizia 67/ 2022 stabilește că pretinsă lege mai favorabilă un ansamblu normativ determinat prin sintagma cod penal care nu mai prevede întreruperea cursului prescriptiei. UN astfel de cod penal nu a existat niciodată în legislația penală română și evident ca nu a fost în ființă nici la data pronuntarii deciziilor CCR 297/ 2018 și 358/2022.Cel puțin la acest moment a existat un cod penal care nu mai prevede întreruperea cursului prescriptiei, dar care păstrează în vigoare prescripția speciala a răspunderii penale, această din urmă componenta legală fiind omisă, neredata, trecuta sub tăcere de ICCJ în cuprinsul deciziei 67/ 2022.Determinand în mod greșit legea penală în vigoare la data pronuntarii deciziilor CCR 297/ 2018 și 358/2022, prin redare parțială, selectivă sau omisiunea redării integrale( cod penal care nu mai prevede întreruperea cursului prescriptiei, în loc de cod penal care nu mai prevede întreruperea cursului prescriptiei, dar menține în vigoare prescripția speciala a răspunderii penale) a adus=o in discutie în mod nelegala ca fiind lege mai favorabilă. Atunci când definești o lege pentru a vedea dacă e mai favorabilă decât cea anterioară, o determina în mod real , în integrum , prin prisma tuturor elementelor, ci nu parțial, selectiv, prin omisiunea redării integrale, așa cum a procedat ICCJ în decizia 67/ 2022.Legea privind prescripția existenta la data pronuntarii deciziilor CCR referite include toate componentele prescriptiei respectiv întreruperea cursului prescriptiei, prescripția generala și prescripția speciala a răspunderii penale( niciodată abrogată expres sau tacit ori declarată neconstituțională , ci nu numai pe primele două. Concluzia este că nu a existat în fapt nicio lege mai favorabilă ca efect al incidentei deciziilor CCR 297/2018 si 358/ 2022 și deci din start nu este incident textul art.5 CP privind principiul legii mai favorabile, așa cum a considerat ICCJ prin Decizia pronunțată, ci principiul activității legii penale în timp.
andrew brandon

13.3.2024 la ora 11:35 pm

Decizia 67/ 2022 a ICCJ își găsea justificare numai dacă legiuitorul ar fi abrogat dispozițiile privind prescripția specială a răspunderii penale , în mod expres sau tacit, ori aceste prevederi ar fi fost declarate neconstitutionale, ceea ce nu e cazul de față.