Potențialul integrării mai profunde a UE: aproape 3 trilioane de euro pe an până în 2032 – studiu

O mai mare integrare UE ar putea genera peste 2,8 trilioane euro pe an până în 2032 și ar putea contribui la realizarea obiectivelor UE în domeniul drepturilor sociale, al drepturilor fundamentale și al mediului, potrivit studiului „Creșterea valorii adăugate europene într-o perioadă încercată de provocări globale”, realizat de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS). Beneficiile unei mai mari integrări UE nu ar înlocui sau submina acțiunile întreprinse la nivel național, regional sau local, ci le-ar completa și le-ar consolida.

Studiul analizează potențialele beneficii în 50 de domenii privind politica europeană.

„Estimăm că, până în 2032, acțiunile colective bazate pe tratate ar putea genera până la 3 trilioane de euro pe an. Această perioadă este necesară pentru implementarea politicilor. Această sumă ar însemna aproximativ 6.700 de euro pe cetățean UE. Piața unică este considerată cea mai mare realizare a UE, însă obstacolele administrative și fiscale împiedică o integrare completă. Eliminarea acestor bariere ar putea aduce câștiguri de până la 1.400 de euro pe an per cetățean”, a declarat Meena Fernandes, Unitatea pentru valoarea adăugată europeană, Direcția  Generală Servicii de Cercetare Parlamentară, Parlamentul European.

Aceasta mai precizează că în studiu se arată că un număr de 10 tineri europeni nu au un loc de muncă și nici nu urmează cursuri de formare profesională și există, de asemenea, o mare parte a europenilor care se află în sărăcie.

„Parlamentul European a atras atenția, în special asupra situației din regiunile lumii din UE, care rămân în urmă din cauza îmbătrânirii populației, a digitalizării și toate acestea cu transportul și așa mai departe. Există într-adevăr o mare divergență, ceea ce nu este bun pentru coeziunea UE. De aceea, Parlamentul European a solicitat acțiuni în acest domeniu. Am constatat că se poate face mai mult, pentru că, de fapt, există destul de multă risipă. Și am constatat că putem îmbunătăți acest lucru prin a direcționa fondurile către regiuni care au nevoie cu adevărat de finanțare și pentru a reduce suprapunerile. Iar prin reducerea acestor suprapuneri, avem mai mulți bani pentru a investi efectiv în regiuni. Împreună, estimăm că îmbunătățirile în ceea ce privește cheltuielile sociale ar putea ajunge până la 750 de euro pe an pentru fiecare cetățean”, spune Meena Fernandes.

Studiul integral poate fi consultat aici.

Parlamentul European a organizat o dezbatere pe baza studiului la care au fost prezenți și europarlamentarii Siegfried Mureșan și Dragoș Pîslaru.

Siegfried Mureșan, membru al Parlamentului European, Grupul Partidului Popular European, a declarat că Uniunea Europeană este un continent bazat pe reguli, pe legi, pe valori comune. Toate aceste lucruri aduc predictibilitate, stabilitate, democrație, ordine.

„Aceste lucruri în sine sunt necesare pentru ca oamenii să aibă încredere, pentru ca companiile să aibă încredere, să poată investi, cerceta, să se poată dezvolta. Continentul nostru s-a dezvoltat mai rapid. Oamenii au avut mai multe oportunități în această perioadă decât în etape istorice anterioare. Uniunea Europeană este un proiect bazat pe libertăți, libertate de mișcare a persoanelor, a bunurilor, a serviciilor, a capitalurilor. Un om care poate trăi oriunde dorește în UE, poate învăța, poate lucra unde dorește în UE are premise de a avea într-un loc un venit mai mare decât în decât în alt loc. Ca antreprenor, companie mică, mare, poți genera valoarea adăugată mai mare, contribui la creștere economică și genera mai multe locuri de muncă, datorită acestui mediu european fără bariere, în care fiecare companie operează. De când România a aderat la Uniunea Europeană până astăzi, a contribuit cu aproximativ 30 de miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene. Aceasta este suma pe care noi am plătit-o în bugetul Uniunii Europene din 2007 până astăzi. În aceeași perioadă am reușit să atragem 92 de miliarde de euro. Am plătit 30, am primit peste 90. Pentru fiecare euro plătit, am primit trei înapoi, am primit cu peste 60 de miliarde de euro în plus”, a declarat Siegfried Mureșan.

Dragoș Pîslaru, membru al Parlamentului European, Grupul Renew Europe, atrage atenția asupra faptului că România este pe primul loc în Europa în ceea ce privește copiii aflați în risc de excluziune sau sărăcie.

„Europa vine și spune: să îmbunătățim accesul la educație, să îmbunătățim accesul la sănătate și prevenția. Vă dăm bani pentru asta. Minim 5% din Fondul Social European, din Parlamentul European am cerut sa fie alocați pentru acest lucru. Aceste lucruri sunt plasa de siguranță pe care ți-o oferă Uniunea Europeană. Un alt element pe care vreau să îl subliniez este partea de mobilitate în România, unde suntem pe primul loc. Suntem pe primul loc în Europa, în Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă procentul din populație de lucrător mobil transfrontalier în Europa. Conform studiului, în 2010 era 11% din populație, în 2020 era 18% din populație și îndrăznesc să spun că între timp lucrurile au mers mai degrabă către a crește acest procentaj pe care îl estimez acum la 20% din populație. Unul din cinci români lucrează fie sezonier, fie permanent, deja stabilit într-un alt stat membru al Uniunii Europene, primul loc în Europa. De altfel, cinci state România, Polonia, Italia, Portugalia și Belgia, conform studiului, au jumătate din toți lucrătorii mobili din Europa. Ce înseamnă acest lucru? Unul din cinci români beneficiază în mod direct de Uniunea Europeană”, a declarat  Dragoș Pîslaru.