Cum a început povestea trupei ABBA care are succes de peste 50 de ani/ În culisele piesei care i-a lansat pe suedezi după ce au câștigat Eurovision în 1974

La 6 aprilie 1974, trupa suedeză ABBA a câștigat cea de-a 19-a ediție a concursului Eurovision, care a avut loc în orașul englezesc Brighton, pe malul mării. Nimeni nu se aștepta ca cei cinci suedezi îmbrăcați ciudat și cu un cântec care amintea de Napoleon să câștige, arată DW.

Casele de pariuri mizau pe cântăreața britanico-australiană Olivia Newton-John. Ea era deja o vedetă la acea vreme și favorită certă. Cântăreața Gigliola Cinquetti, care ridicase deja trofeul pentru Italia în 1964, avea, de asemenea, o cotă bună.

Dar Suedia? Această țară nu mai câștigase niciodată competiția și nimeni nu credea că o va face. Trupa ABBA era necunoscută în afara țării lor de origine. Încercarea lor anterioară de a câștiga Eurovisionul, cu un an înainte, cu melodia „Ring Ring”, a fost zădărnicită atunci când nu au reușit să treacă de runda preliminară.

Dar în 1974, stelele s-au aliniat pentru ei. La Melodifestivalen, așa cum se numește runda preliminară suedeză, cvartetul a câștigat cu piesa „Waterloo” și i s-a permis să călătorească în Anglia pentru a reprezenta Suedia. Restul este istorie muzicală.

Waterloo al lui Napoleon reinterpretat ca un cântec de dragoste

Treizeci și două de țări au participat la acel eveniment, pe atunci cunoscut încă sub numele de Grand Prix Eurovision de la Chanson. Când a fost anunțată prestația ABBA, a opta dintr-un total de 17 în acea seară, un bărbat îmbrăcat ca Napoleon a urcat pe scenă. Numele său era Sven-Olof Walldoff și urma să dirijeze melodia care avea să facă ABBA celebră. El a fost urmat de Benny Andersson, Bjorn Ulvaeus, Agnetha Faltskog și Anni-Frid Lyngstad – nu în costume de epocă, ci în haine strălucitoare, pantaloni de catifea și pantofi cu platformă amețitor de înaltă.

Cântecul lor a fost scris de managerul trupei, Stig Anderson. Acesta le-a fredonat-o lui Ulvaeus și Andersson la telefon, iar ei au compus muzica pentru ea în izolarea de pe insula Viggso. Este vorba despre iubire și despre capitularea în fața ei, așa cum a capitulat comandantul francez Napoleon în bătălia de la Waterloo din 1815.

Pe lângă acest cântec, trupa a mai considerat piesa „Hasta Manana” ca fiind o intrare promițătoare la Eurovision. Însă Anderson a fost împotrivă. „Lăsați-mă pe mine să decid ce melodie luăm”, le-ar fi spus el lui Ulvaeus și Andersson. „Dacă nu merge bine, puteți să mă omorâți după aceea”.

Nu a existat nicio crimă. Dimpotrivă: ABBA a câștigat concursul cu 24 de puncte, în fața Italiei cu 18.

Pariuri pentru victorie

Pentru Stig Anderson, victoria nu a fost cel mai important obiectiv. El era preocupat mai mult de a prezenta ABBA unui public de televiziune de aproximativ 500 de milioane de oameni și de a vinde multe discuri. Cu toate acestea, a fost optimist și chiar a pariat 120 de lire sterline că grupul său va câștiga.

„Waterloo” nu a durat mai mult de 2 minute și 45 de secunde. Iar 90 de minute mai târziu, ABBA erau câștigătorii Grand Prix-ului. Dar prezentarea premiului a fost întârziată atunci când un angajat al spectacolului a refuzat să-l lase pe Ulvaeus să urce pe scenă, neputând să creadă că acest bărbat îmbrăcat într-o ținută strălucitoare era de fapt un concurent.

Suedezul a considerat mai târziu că gestul angajatului este de înțeles, spunând: „Nimeni nu a urcat vreodată pe scenă îmbrăcat atât de prost și de urât cum eram noi”.

„Waterloo” ia cu asalt topurile

Imediat după concursul de la Brighton, „Waterloo” a fost lansat ca single în 54 de țări și a ajuns în top 10 în aproape 20 dintre ele.

În Germania și în Marea Britanie a devenit primul dintre numeroasele single-uri ABBA care a ajuns pe locul 1. Piesa a fost înregistrată în suedeză, engleză, germană și franceză, iar single-ul s-a vândut în peste 5 milioane de exemplare.

În 2004, cântecul a ajuns chiar pe locul 20 în topurile britanice, când a fost relansat cu ocazia celei de-a 30-a aniversări. Totodată, pe 22 octombrie 2005, „Waterloo” a fost votat „cel mai bun cântec din istoria concursului” la cea de-a 50-a ediție a concursului Eurovision.

ABBA pentru totdeauna – chiar și virtual

Benny Andersson a declarat mai târziu că suedezii au fost considerați la început ca fiind un one-hit wonder a cărui faimă va dispărea în curând. Nimic nu ar fi putut fi mai departe de adevăr. 

În cei 50 de ani care au urmat, ABBA a vândut 400 de milioane de discuri, a obținut 17 hituri nr. 1 – precum „The Winner Takes It All”, „Dancing Queen”, „Thank You For The Music” și „Gimme, Gimme, Gimme” – și-a deschis propriul muzeu dedicat și a produs „Mamma Mia!”, un musical de succes pe scenă de mai bine de 20 de ani. De asemenea, a fost adaptat în două filme de succes.

Faptul că trupa s-a destrămat, de fapt, în 1982, nu a făcut nimic pentru a le diminua succesul. Timp de zeci de ani, fanii au sperat la o reuniune, iar cvartetul a mulțumit în cele din urmă în 2021 cu albumul „Voyage” și un spectacol hologramă care a inclus și, ce altceva decât, „Waterloo”.