G4Media.ro

Dosarul de evaziune al unuia dintre denunțătorii familiei Cosma din Prahova se…

Sursa: Facebook/Mircea Cosma

Dosarul de evaziune al unuia dintre denunțătorii familiei Cosma din Prahova se rejudecă a patra oară / Tribunalul Prahova nu ar fi analizat temeinic cazul de 3 ori la rând / Între timp, au trecut 8 ani și o parte dintre acuzații s-au prescris

Curtea de Apel Ploiești a dispus rejudecarea dosarului de evaziune fiscală și spălare de bani al afaceristului Gimi Paladă din Prahova și al firmei Cast Bănești, controlate de acesta prin intermediul unei rude, potrivit portalului instanței. CA Ploiești a luat decizia de rejudecare în martie acest an.

Potrivit motivării publicate pe portalul rejust.ro, este a 3 oară în 8 ani de procese când instanța de control judiciar anulează sentința instanței de fond și dispune rejudecarea dosarului din același motiv: Tribunalul Prahova nu ar fi analizat efectiv dosarul și nu ar fi motivat sentința asupra tuturor aspectelor cazului.

Între timp, acuzația de spălare de bani s-a prescris, au admis asta până și procurorii, iar acuzația de evaziune fiscală atârnă de voința instanțelor de a aplica decizia Curții de Justiție a UE privind prescripția.

Omul de afaceri Gimi Paladă a fost trimis în judecată în martie 2016 de Parchetul Curții de Apel Ploiești. A fost inculpat pentru evaziune fiscală de 4,7 milioane de lei (aproape 1 milion de euro) și spălare de bani de 3,5 milioane de lei. Ulterior, un raport de expertiză financiar-contabilă a stabilit că prejudiciul ar fi de doar 1,8 milioane de lei (peste 350.000 de euro).

El a achitat prejudiciul integral încă din februarie 2016 și a solicitat judecarea în procedură simplificată. A recunoscut parțial faptele, dar a susținut că a fost constrâns să scoată bani din firmă și să îi dea mită clanului Cosma din Prahova, prin intermediul lui Răzvan Alexe, un fost interlop, mâna dreaptă a familiei.

Context. De notat că în acest an au intrat în vigoare și modificările PNL-PSD la legea evaziunii fiscale potrivit cărora evaziunea de sub un milion de euro este exonerată dacă prejudiciul a fost achitat.

Dosarul de evaziune al lui Gimi Paladă se judecă de 8 ani în insatnțe și este la a patra rejudecare, însă dosarul Alexe-Păvăleanu privind evaziune fiscală de 30 de milioane de euro se judecă de peste 10 ani la Tribunalul Prahova, fără să fi ajuns nici măcar la un verdict în primă instanță.

Cine e afaceristul Gimi Paladă: A denunțat familia Cosma

Paladă i-a denunțat la DNA Ploiești pe Mircea Cosma, fost președinte PSD al CJ Prahova, și pe fiul acestuia, Vlad Cosma, ex-deputat PSD. Pe baza denunțului lui Paladă și a altor oameni de afaceri din Prahova, DNA Ploiești a instrumentat dosarul de corupție ale familiei Cosma în care fostul baron PSD și fiul lui fost deputat au fost acuzați că ar fi primit mită 1 milion de dolari, reprezentând comisioane din contractele de asfaltare și deszăpezire acordate firmelor clientelare.

În ianuarie 2024, Curtea de Apel Ploiești a încetat procesul penal ca urmare a intervenirii prescripției după ce nu a ținut cont de deciziile Curții de Justiție a UE privind prescripția. În primă instanță, în 2016, Mircea Cosma a fost condamnat la 8 ani de închisoare, iar fiul lui, la 5 ani de detenție.

Timeline cu istoria dosarului de evaziune și spălare de bani al lui Gimi Paladă

martie 2016: Gimi Costin Paladă și firma lui, Cast Bănești, au fost trimiși în judecată pentru evaziune fiscală și spălare de bani. Prejudiciul de peste 350 de mii de euro a fost achitat integral de inculpat, care a recunoscut parțial faptele și a solicitat judecarea în procedură simplificată.
iunie 2016: Tribunalul Prahova a decis condamnarea lui Paladă la 3 ani de detenție cu suspendare și a firmei CAST la o amendă penală de 250.000 de lei.

În același an, Curtea de Apel Ploiești a dispus prima dată rejudecarea dosarului. ”Curtea a constatat că judecătorul fondului a soluţionat cauza cu încălcarea obligaţiei de motivare”, a justificat CA Ploiești decizia de rejudecare din 2016.

martie 2017: Tribunalul Prahova a început rejudecarea dosarului.

aprilie 2018: Tribunalul Prahova a emis un nou verdict.

iulie 2019: CA Ploiești a dispus a doua decizie de rejudecare. Motivul: judecătorul de la Tribunalul Prahova ar fi luat cu copy-paste din documentelee anterioare, fără a analiza temeinic cazul.

”Curtea a constatat că singura contribuție a judecătorului de la prima instanță în redactarea considerentelor hotărârii s-a limitat la preluarea hotărârilor judecătoreşti anterioare pronunţate în cauză, fără a analiza în baza unui raționament juridic care sunt argumentele care impun soluția pentru care acesta a optat, elemente care sunt de natură a indica lipsa unei judecăți efective a cauzei, care nu poate fi suplinită de către instanța de apel întrucât ar conduce la lipsirea inculpaților de un grad de jurisdicție.

Curtea a apreciat că această situație creează o restrângere disproporționată a dreptului la un proces echitabil care nu poate fi compensată prin analiza instanței de control judiciar”, a arătat CA Ploiești.

septembrie 2019: Tribunalul Prahova a început a doua rejudecare a dosarului.

octombrie 2023: Tribunalul Prahova a emis un al 3-lea verdict în dosar în care, de această dată, a constatat că evaziunea fiscală s-a prescris și a dispus achitare pentru spălare de bani pe motiv că lipsește infracțiunea-predicat (inculpații nu ar fi putut să spele bani murdari din moment ce nu mai există infracțiunea de evaziune fiscală pentru că s-a prescris).

Tribunalul Prahova a respins clauza de imputabilitate invocată de inculpați, aceea că ar fi fost amenințați și constrânși să scoată bani din firmă, prin evaziune fiscală, ca să dea mită familiei Cosma.

Cum ar fi fost constrânși afaceriștii să dea mită familiei Cosma

Instanța a analizat mărturiile unor angajați ai firmei Cast Bănești privind felul în care ar fi fost amenințați și constrânși de Răzvan Alexe, mâna dreapta a familiei Cosma, să le dea mită.

<<Inculpaţii recunosc – aşa cum rezultă din declaraţiile date în faţa instanţei – săvârşirea faptei cu menţiunea că asupra lor s-a exercitat constrângere morală. Pe acest aspect a fost încuvinţată proba cu audierea martorilor (…) şi (….).

Astfel, cu privire la martorul (….), în esenţă, s-a reţinut că a declarat:

„Ştiu că aceste comisioane erau de fapt o mita mascata pentru Consiliul Județean Prahova, persoana intermediara fiind Alexe Răzvan despre care, deşi nu l-am întâlnit personal, ştiam că intermediază aceasta relaţie.

Telefonic însa eram contactat de aceasta persoana care iniţial s-a prezentat ca un consilier judeţean şi cel care se ocupa de toate lucrările contractate de Consiliul Județean Prahova. Mi-a mai spus ca el este persoana care hotărăşte şi ca trebuie sa mă conformez celor spuse de el.

Alexe Răzvan mă suna şi îmi spunea în ce localitate sa mă duc sa execut lucrări în cadrul contractului, daca acestea erau urgente.

Îmi aduc aminte ca aprecia totdeauna totul ca fiind foarte urgent şi ca alte lucrări trebuiau abandonate pentru a se executa cepe în legătura cu care eram sunat.

Au fost momente când, dacă nu ne încadram exact în termenele fixate de el devenea agresiv, ameninţător cu privire la relaţiile comerciale sau că mă schimbă din funcţie pentru ca el este şeful acestor contracte.

Da, eu le aduceam la cunoştinţa tot timpul celor din societatea comercială despre aceste presiuni, dar pentru că aveam nevoie de o relaţie buna cu cei din Consiliul Județean, întrucât aveam lucrări efectuate şi neachitate şi aveam nevoie de alte lucrări pentru supravieţuirea firmei, s-a acceptat.
Nu direct, dar bănuiam şi am auzit că s-au făcut presiuni şi asupra altor persoane din conducerea firmei.

Aşa cum am menţionat, am perceput doar o stare generală care se simţea la nivelul societăţii şi nu un moment concret în timp la care sa fi participat direct”, a declarat unul dintre martori, potrivit documentului citat.

Un alt martor a declarat instanței: ”Am lucrat la SC Cast în (…) am avut funcţia de director tehnic. Toate lucrările de execuţie erau în subordinea mea, nu întocmeam actele, ci doar supravegheam efectuarea lucrarii din punct de vedere tehnic.

Cu privire la cele doua societăţi, în perioada (…), din iniţiativa lui Alexe Răzvan am acceptat să ne întâlnim. Practic am fost contactat telefonic. Am fost la biroul lui din zona Tătărani….

În cadrul întâlnirii domnul Alexe mi-a prezentat un tabel centralizator cu sume de bani şi nume de societăţi comerciale care a spus ca reprezintă datorii ale unor societăţi comerciale către el şi partid.
În dreptul societăţii Cast era trecută suma de 700 000 Ron, aceasta suma era în viziunea lui datoria lui (….) către el şi partid.

Mi s-a părut că, pe un ton ameninţător, m-a informat că dacă nu vom plăti această datorie nu vom încasa contravaloarea lucrărilor de la Consiliul Județean şi nu vom mai câştiga nicio licitaţie.
Eu cunoşteam că Alexe este un om cu relaţii la nivel de (…)

M-am întors la conducerea colectivă a firmei, am explicat discuţia şi conducerea firmei a decis să acceptăm această propunere întrucât ar fi fost consecinţe mai grave: faliment, concediere personal, neplata furnizorilor.

În anul (…) a fost a doua întâlnire, executasem un pod în (…), cam 70 la suta. Am întocmit situaţii de lucrări şi documente de decont şi le-am depus la Consiliul Județean Prahova dirigintelui de şantier (…).

Acesta din urma m-a înştiinţat că nu se vor semna devizele de lucrări până când nu il contactez pe Alexe Răzvan …

Am vorbit personal cu Alexe în aceeaşi locaţie şi acesta s-a manifestat de această dată mai ameninţător tot pe tema plăţii datoriilor către el şi partid. Nu am mai cerut nicio explicaţie.
După această întâlnire am mers din nou la conducerea colectiva a societăţii, i-am informat şi am ajuns la concluzia că trebuie să dăm aceşti bani ca să evităm falimentul şi disponibilizarea personalului (…)>>, se arată în motivarea CA Ploiești.

NOTĂ: Anonimizările aparțin instanței.

Instanța a ajuns însă la concluzia că aceste amenințări și constrângeri nu justifică săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.

”Se putea recurge la alte mijloace, chiar de denunţare aşa cum s-a procedat într-un târziu, de recuperare a sumelor datorate pe căi legale, de renunţare la efectuarea de lucrări cu finanţare de la bugetul de stat, însă inculpaţii au acceptat situaţia propusă, au continuat în timp şi au căutat căi ilicite de acoperire a acestor sume remise în contul unei firme despre care cunoşteau că nu va realiza niciuna din lucrările stabilite în contractul de antrepriză. Simpla invocare a relaţiilor de care dispune persoana care a solicitat sumele de bani contrazice categoric apărarea inculpaţilor potrivit căreia ar fi săvârşit fapta pe fondul constrângerii morale”, a conchis Tribunalul Prahova în cadrul celui de-al treilea verdict.

Procurorii au formulat apel și au solicitat instanței să aplice decizia CJUE privind prescripția și să constate că faptele de evaziune fiscală nu sunt prescrise. În privința infracțiunii de spălare de bani, procurorii au admis că fapta s-a prescris, dar au solicitat recuperarea prejudiciului (care nu ar putea fi recuperat dacă s-a dispus achitarea).

martie 2024: CA Ploiești a dispus a treia rejudecare a cazului. Motivul și de această dată: lipsa unei judecăți efective a Tribunalului Prahova și lipsa unei motivări care să cuprindă toate aspectele cazului.

Toate aceste elemente sunt de natură a indica lipsa unei judecăţi efective a cauzei, care nu poate fi suplinită de către instanţa de apel întrucât ar conduce la lipsirea inculpaţilor de un grad de jurisdicţie.

Astfel, această situaţie creează o restrângere disproporţionată a dreptului la un proces echitabil care nu poate fi compensată prin analiza instanţei de control judiciar”, a concluzionat Curtea de Apel Ploiești în cea de-a treia decizie de rejudecare a dosarului.

Publicitate electorală

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

4 comentarii

  1. Cum să judece Tribunalul Prahova familia unuia autointitulat Conte?

  2. S-au prescris?! Poate că asta s-a și urmărit! Buni strategi judecătorii români!

    • cine avea interesul sa faca scapat un denuntator?
      cei denuntati, clar
      deci Cosma e de vina :)))))

  3. Ar trebui sa scriem in constitutie: crimele impotriva umanitatii si faptele de coruptie nu se prescriu.

    De ce? Pentru ca faptele de coruptie sunt o crima impotriva poporului!