G4Media.ro

Ce prevede proiectul legii constituționale adoptat de cele două camere ale Parlamentului…

Foto: Wikipedia

Ce prevede proiectul legii constituționale adoptat de cele două camere ale Parlamentului Franței privind corpul electoral din Noua Caledonie? Dezbaterea a provocat revolte sângeroase în provincia franceză, fostă colonie

Electoratul pentru alegerile provinciale din Noua Caledonie, teritoriu aflat la 17.000 de kilometri de metropolă, este definit la articolul 77 din Constituție și la articolul 188 din Legea organică din 19 martie 1999 privind Noua Caledonie. Acest electorat a fost înghețat la 1998 de la reforma constituțională din 23 februarie 2007. Prin urmare, în 2023, aproximativ 20% dintre cetățeni (42.596 de alegători) erau înscriși pe lista electorală generală a Noii Caledonii, dar nu și pe lista electorală specială pentru alegerile provinciale, explică site-ul Vie Publique. Site-ul este realizat de Direction de l’information légale et administrative (DILA), care se află în subordinea cabinetului prim-ministrului Franței

Pentru a remedia această situație, fără a pune sub semnul întrebării noțiunea de cetățenie a Noii Caledonii și existența unui electorat restrâns, proiectul de lege constituțională prezentat de guvern modifică electoratul pentru alegerile provinciale prin deschiderea acestuia pentru următorii alegători :

  • înscriși pe listele electorale generale din Noua Caledonie ;
  • care s-au născut sau au domiciliul în această țară de 10 ani.

Această modificare va face ca aproape 25.000 de persoane să fie eligibile pentru a vota, dintre care 12.000 de nativi ai Noii Caledonii.

Această modificare constituțională va intra în vigoare la 1 iulie 2024, după adoptarea sa de către Parlament în Congres (cele două camere reunite cu un vot de 3/5), cu excepția cazului în care se va ajunge la un acord politic și instituțional între parteneri înainte de această dată, ceea ce rămâne obiectivul guvernului. Existența unui astfel de acord va fi constatată de Consiliul Constituțional, la cererea premierului. În cazul în care se ajunge la un astfel de acord după această dată, textul împuternicește guvernul să amâne în continuare alegerile provinciale prin decret până cel târziu la 30 noiembrie 2025.

Modificarea constituției a fost contestată vehement de independentiștii din Noua Caledonie, care acuză autoritățile franceze de practici neo-coloniale.

Scurt istoric al statutului Noii Caledonii

  • 1946 – până atunci colonie, Noua Caledonie devine teritoriu de peste mări al Franței
  • 1957 – Franța acordă o anumită autonomie teritoriului
  • 1963 – autoritățile franceze reduc rolul consiliului de guvernare la unul consultativ
  • 1969 – o nouă lege întărește centralizarea guvernării Noii Caledonii
  • 1976 – legea restabilește atribuțiile consiliului de guvernare
  • 1983 – este recunoscută printr-o declarație existența poporului Kanak din Noua Caledonie
  • 1984 – parlamentul adoptă un nou statut de autonomie și prevede un referendum de autodeterminare pentru 1989
  • 1984, noiembrie – 1985, iulie – ciocniri violente între independentiști determină guvernul de la Paris să introducă starea de urgență
  • 1986 – este adoptată o lege care prevede convocarea unui referendum privind calea spre independență sau rămânerea în cadrul republicii
  • 1987, 13 septembrie – la referendum, boicotat de independentiști, 98,3% se pronunță pentru rămânerea în cadrul republicii franceze, cu o participare de 59,1%.
  • 1988, iunie – semnarea acordurilor de la Matignon cu toate părțile implicate, care prevede un nou referendum de autodeterminare în 1998. Pe 6 noiembrie electoratul aprobă 80% noul statut de tranziție
  • 1998 – un nou acord duce la prelungirea statului tranzitoriu în condițiile acordării unei și mai largi autonomii, cu prevederea organizării unui referendum între 2014 și 2019
  • 2007 – o revizuire a Constituției precizează electoratul din Noua Caledonie pentru alegerile provinciale
  • 2018, 4 noiembrie – în referendum câștigă din nou rămânerea în cadrul republicii cu 56,67% din voturile exprimate
  • 2020, 4 octombrie – un nou referendum de independență: din nou câștigă NU cu 53,26%
  • 2024, 29 ianuarie – Prezentarea în Consiliul de Miniștri a două proiecte de lege: un proiect de lege constituțională de modificare a electoratului și un proiect de lege de amânare a alegerilor provinciale până la sfârșitul anului 2024. Electoratul este deschis alegătorilor înscriși pe listele electorale din Noua Caledonie, care s-au născut acolo sau au domiciliul acolo de zece ani. Independentiștii se opun acestei extinderi a electoratului.
  • 2024, 13 mai – în timpul discutării proiectului legii constituționale în Adunarea Națională (după adoptarea în Senat) în Noua Caledonie izbucnesc proteste violente

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...