De ce atacul Kievului asupra unui radar nuclear al Rusiei irită Vestul
Kievul ar trebui să evite lovirea infrastructurii nucleare a Rusiei deoarece este în interesul tuturor părților ca sistemul de avertizare al rachetelor balistice al Moscovei să funcționeze bine, au avertizat analiști străini, după ce drone ucrainene au atacat un sistem radar nuclear de pe teritoriul federației. Kremlinul vede instalațiile sale militare nucleare ca proiecte de prestigiu și lovirea lor este considerată deosebit de provocatoare. Traversează însă acest raid așa-numitele “linii roșii” stabilite de Moscova?
Atacat de drone
Forțele guvernului de la Kiev au lovit stația radar Armavir din localitatea Gluboki, în regiunea Krasnodar, pe 23 mai, distrugând instalația de ultimă generație, care oferă apărare aeriană convențională și face parte din sistemul de avertizare nucleară al Moscovei.
Weapons and Strategy a scris că “nu este clar dacă atacul a fost în întregime inițiativa Ucrainei sau dacă partenerii NATO ai Ucrainei au fost implicați.” Dar forțele ucrainene au mai vizat în trecut diferite locații din regiunea Krasnodar, aflată la Marea Azov, folosind drone kamikaze.
Armavir este alcătuit din două radare cu rază lungă pentru avertizare în cazul unui atac nuclear. Acest site se află în sudul Rusiei și se află pe terenul bazei aeriene Baranovski. Unul dintre radare acoperă zona de sud-vest, iar celălalt este orientat spre sud-est. Acest site radar înlocuiește site-urile radar strategice anterioare din Ucraina, care au fost abandonate în jurul anului 2012, și un altul care nu mai este operațional în Azerbaidjan.
Acestea sunt radare de ultra-înaltă frecvență (UHF) peste orizont (OTH) care fac parte din sistemul de avertizare timpurie a rachetelor balistice nucleare al Rusiei.
Potrivit informațiilor oferite de pagina Militarnyi, imagini care circulă online au arătat consecințele raidului ucrainean, cu două clădiri avariate aflate pe terenul unității militare 41003, unde se află Centrul Radiotehnic Independent 818.
Lovitura a deteriorat, de asemenea, sistemele de antene cu matrice fazate ale radarului.
Există, de asemenea, dovezi clare ale unor lovituri multiple asupra clădirilor radar, potrivit blogului War Zone. Este demn de remarcat faptul că rețelele radar sunt în general sisteme foarte sensibile și fragile și chiar și daune relativ limitate pot duce la scoaterea lor din funcțiune, făcându-le inoperabile pentru o perioadă lungă de timp, au spus experții.
Oficialii ucraineni au confirmat sâmbătă că forțele lor au efectuat atacul, spunând că instalația monitorizează spațiul aerian deasupra țării și a Peninsulei Crimeea, invadată și anexată de soldații lui Vladimir Putin în 2014.
Rusia nu a comentat încă informațiile despre presupusul atac, dar acesta se potrivește unui model de lovituri efectuate de drone ucrainene în acest an împotriva unor ținte de pe teritoriul Rusiei aflate departe de granița cu Ucraina, inclusiv rafinării de petrol și centre de transport. (Așa cum am precizat într-un material recent, atacurile ucrainene împotriva structurii petroliere a Rusiei nu sunt privite cu ochi buni de Administrația Biden. În martie, Financial Times a relatat că SUA au cerut Ucraina să-și oprească atacurile asupra rafinăriilor de petrol ale Rusiei de teama unor creșteri ale prețului petrolului la nivel mondial, precum și din cauza risculului unor represalii ruse, inclusiv asupra unor instalații energetice din țări occidentale. FT a relatat că avertismentele repetate de la Washington au fost transmise oficialilor din SBU și GUR, în condițiile în care ambele unități de informații și-au extins în mod constant propriile programe de drone pentru a lovi ținte rusești pe uscat, pe mare și în aer).
De exemplu, o dronă a Direcției principale de informații a Ministerului Apărării din Ucraina a atacat zilele trecute stația radar de detectare a țintelor cu rază lungă de acțiune Voronej M, situată în orașul Orsk, regiunea Orenburg din Federația Rusă, potrivit unei surse din cadrul Direcției principale de informații.
“Drona ucraineană a parcurs o distanță de peste 1.800 de kilometri până la țintă, stabilind un nou record în ceea ce privește raza de distrugere a dronelor kamikaze,” a afirmat sursa.
Anterior, cea mai îndepărtată țintă atacată de dronele ucrainene a fost o instalație din orașul Salavat din Republica Bașkortostan din Federația Rusă, situată cu 140 de kilometri mai aproape de granița ucraineană în comparație cu Orsk.
Voronej M face parte dintr-o familie de stații radar staționare rusești cu rază lungă de acțiune dincolo de orizont. Acestea sunt concepute pentru a detecta obiecte spațiale și aerodinamice, în special rachete balistice și de croazieră. Acest radar are o rază de detectare a țintelor de până la 6.000 km.
Un sistem performant
Revenind la atacul de pe 23 mai, trebuie menționat că stația radar lovită de drone ucrainene ar fi fost folosită la urmărirea rachetelor ATACMS cu rază lungă de acțiune, livrate Ucrainei de Administrația de la Washington la începutul acestui an. De când au primit în secret o nouă tranșă de ATACMS la începutul acestui an, forțele armate ucrainene au folosit aceste arme cu succes împotriva bazelor aeriene rusești, a nodurilor de apărare aeriană și a altor ținte. Cele mai recente ATACMS livrate de americani sunt, de asemenea, versiuni cu rază mai lungă de acțiune decât fuseseră oferite anterior armatei ucrainene, ceea ce le-a permis forțelor guvernului de la Kiev să vizeze ținte și mai îndepărtate.
Kremlinul a desfășurat 10 instalații de clasă Voronej-DM de-a lungul graniței sale, acesta fiind unul dintre cele mai moderne sisteme radar din Rusia. Fiecare instalație are o autonomie de aproximativ 6.500 de kilometri și poate urmări 500 de obiecte simultan. Radarul atacat a devenit operațional în 2016 și face parte din rețeaua rusă de avertizare timpurie a rachetelor, oferind date critice despre lansările de rachete pentru a îmbunătăți capacitățile de răspuns ale forțelor armate din federație.
Radarele Voronej-DM sunt legate de noul sistem de apărare antiaeriană S-500 și de alte sisteme de apărare antiaeriană.
Dronele ucrainene trase spre radar au zburat circa 1.800 km. Acest lucru depășește cu mult capacitățile de supraveghere ale Ucrainei, deși site-ul radar ar fi putut fi localizat prin imagini comerciale prin satelit. Locația site-urilor strategice radar ale Rusiei este o informație publică.
Rușii au subliniat că radarele lor din familia Voronej sunt mai eficiente în ceea ce privește resursele necesare construcției decât radarele similare din proiectul sovietic numit Dnepr. În timp ce construcția unbui Dnepr a durat 5-7 ani, un singur radar Voronej ar putea fi realizat în mai puțin de 12-18 luni, cu circa 1,5 miliarde de ruble în cheltuieli totale (aproximativ 17 milioane de dolari).
Mauro Gilli, cercetător senior la Centrul de Studii de Securitate de la ETH Zurich, a declarat că lovitura cu drone ucraineană a fost un succes tactic, deoarece va forța Rusia să redistribuie sistemele de apărare aeriană. În plus, atacul a arătat că niciun sit militar rusesc nu mai este de neatins.
“Putem dezbate eficacitatea și meritul (raidului), dar există o logică din punct de vedere strategic,” a spus el.
Opinia lui a fost împărtășită și de alți comentatori, care au afirmat că distrugerea sistemului radar este o pierdere strategică pentru Rusia, având un impact asupra capacităților sale de detectare a rachetelor și răspuns la amenințările balistice. Atacul este “un nou capitol în conflictul din Ucraina, care ar putea avea ramificații profunde,” a scris War Zone. Aceasta în condițiile în care, așa cum am menționat anterior, radarul din Krasnodar atacat de ucraineni este unul dintre numeroasele sisteme de acest tip desfășurate în Rusia pentru a asigura o acoperire cuprinzătoare de detectare a rachetelor.
Acesta este, de asemenea, cel mai recent atac ucrainean asupra teritoriului federației care arată vulnerabilitățile rețelei de apărare aeriană a Rusiei, chiar și în jurul activelor strategice foarte apreciate.
Îngrijorări în Vest
Alți analiști occidentali au fost însă mai ezitanți și au spus că Ucraina ar trebui să evite lovirea infrastructurii nucleare a Rusiei.
“Nu este o decizie înțeleaptă din partea Ucrainei,” a afirmat Hans Kristensen, expert în arsenal nuclear în cadrul grupului Federation of American Scientists. “Bombardierele și instalațiile militare în general sunt diferite pentru că sunt folosite pentru a ataca Ucraina.”
Thord Are Iversen, un analist militar norvegian, a declarat și el că atacarea unei părți a sistemului de avertizare nucleară al Rusiei nu este “o idee deosebit de bună… mai ales în perioadele de tensiune.”
“Este în interesul tuturor ca sistemul de avertizare al rachetelor balistice al Rusiei să funcționeze bine,” a spus el.
Ucraina și aliații săi din NATO trebuie să fie în continuare precauți, a afirmat și Fabian Hoffmann, cercetător doctoral în domeniul tehnologiei rachetelor la Oslo University, deoarece unii oficiali americani și unii dintre aliații europeni ai Ucrainei vor considera lovitura împotriva radarului nuclear ca fiind nechibzuită.
“Am unele îngrijorări cu privire la cât de înțeleaptă din punct de vedere politic a fost această decizie, deoarece ar putea avea repercusiuni negative pentru Ucraina în viitor în ceea ce privește restricțiile privind țintele,” a spus el.
The Telegraph a precizat că Kremlinul vede instalațiile sale militare nucleare ca proiecte de prestigiu și lovirea lor este considerată deosebit de provocatoare. Potrivit datelor oferite de Federation of American Scientists și Arms Control Association, Rusia are circa 5.580 de focoase nucleare. Circa 1.710 dintre ele sunt desfășurate strategic, fiind amplasate pe rachete intercontinentale și la bazele de bombardiere grele.
Atacul din Krasnodar pare să fie primul atac de acest fel asupra unui site legat de apărarea strategică generală a Rusiei. Ca atare, indică o dimensiune nouă și îngrijorătoare a conflictului, mai ales când vine vorba de potențiala utilizare a armelor nucleare, a afirmat War Zone.
Unii experți și-au exprimat, de asemenea, îngrijorările cu privire la modul în care atacul asupra radarului ar putea afecta capacitatea rețelei generale de avertizare strategică a Rusiei de a evalua potențialele amenințări și de a elimina falsurile pozitive – din cauza posibilei pierderi a acoperirii suprapuse în anumite zone.
Alte voci susțin, de asemenea, că radarul atacat nu urmărește în mod special Crimeea. Conform diagramei publice care arată câmpul vizual al radarului, Voronej-DM care a fost lovit de dronele kamikaze acoperă doar parțial peninsula ocupată, dar principalii vectori de vedere sunt: 1) Balcanii și Mediterana ca zone operaționale al NATO și 2) Asia, inclusiv Golful Persic.
În sfârșit, Weapons and Strategy a mai dezvăluit un fapt interesant. Inițial, surse ucrainene susțineau că dronele lansate la Armavir erau de tip HUR, adică de construcție ucraineană. Cu toate acestea, rușii au recuperat de la fața locului drone parțial distruse care nu sunt produse locale, ucrainene. Dronele recuperate sunt drone Tekever AR3 fabricate în Portugalia. Guvernul de la Lisabona a anunțat că furnizează aceste drone în iunie anul trecut, după ce Marea Britanie a fost de acord să plătească pentru ele. Faptul că armele NATO au fost folosite în atac este profund îngrijorător în cazul în care rușii ar decide să riposteze.
Încălcarea liniei roșii?
În plus, unii experți au subliniat că atacul asupra stației Armavir ar putea îndeplini condițiile pe care guvernul rus le-a stabilit public în 2020 pentru acțiuni care ar putea declanșa o lovitură de represalii nucleare. Rețeaua de avertizare timpurie a Rusiei face parte din postura mai largă de descurajare nucleară a țării.
Analiștii cred că atacul pare să fi îndeplinit una dintre “condițiile care determină posibilitatea ca Federația Rusă să utilizeze arme nucleare,” așa cum este prevăzută de decretul prezidențial din 2020.
Acestea includ “primirea de informații fiabile despre lansarea de rachete balistice care atacă teritoriile Federației Ruse și (sau) aliațiilor săi” și “folosirea de către inamic a armelor nucleare sau a altor tipuri de arme de distrugere în masă pe teritoriile Federației Ruse și (sau) aliațiilor săi.”
Alte criterii enumerate sunt: “impactul inamicului asupra instalațiilor vitale militare sau de stat ale Federației Ruse, al căror eșec va duce la întreruperea acțiunilor de răspuns ale forțelor nucleare” și “agresiunea împotriva Federației Ruse folosind arme convenționale, atunci când este amenințată însăși existența statului.”
Newsweek a scris recent că amenințarea escaladării nucleare – fie prin intermediul armelor nucleare, fie al unui dezastru la una dintre numeroasele centrale nucleare civile din zona de luptă – planează asupra conflictului dintre Rusia și Ucraina încă din momentul în care forțele lui Putin au lansat invazia pe scară largă a teritoriului ucrainean, în februarie 2022.
Putin și alți oficiali de la Kremlin au avertizat în mod repetat despre o confruntare nucleară determinată de implicarea Occidentului în conflict, la fel cum au făcut și liderii aliați, inclusiv președintele Joe Biden. Cele mai importante preocupări se referă la focoasele nucleare tactice rusești destinate utilizării într-o locație determinată pe câmpul de luptă. Newsweek a reamintit că, până în acest moment, Kremlinul nu a stabilit niciodată vreo “linie roșie” tangibilă – în afară de documentele sale privind doctrina nucleară.
De exemplu, într-un discurs ținut în urmă cu câteva săptămâni, Putin a spus că adversarii occidentali “trebuie să înțeleagă că avem și noi arme care pot lovi ținte pe teritoriul lor.” El a adăugat: “Toate acestea amenință cu adevărat un conflict cu utilizarea armelor nucleare și distrugerea civilizației. (Ei) nu înțeleg asta?”
Liderul de la Kremlin a avertizat că “forțele nucleare strategice ale Rusiei sunt într-o stare de deplină pregătire,” iar Moscova “nu va lăsa pe nimeni să se amestece în treburile sale interne.”
El a avertizat că există un risc real de război nuclear dacă națiunile occidentale trimit trupe în Ucraina, așa cum a sugerat recent președintele francez Emmanuel Macron.
“Occidentul a calculat greșit și s-a lovit de poziția fermă și determinarea poporului nostru multinațional,” a afirmat Putin. “Ne amintim de soarta celor care și-au trimis contingentele pe teritoriul țării noastre,” a adăugat țarul de la Moscova, o referire la invadarea Uniunii Sovietice de către Germania nazistă în 1941. “Acum, consecințele pentru potențialii intervenționiști vor fi mult mai tragice,” a avertizat omul forte de la Kremlin.
Iar în discursul televizat de la mijlocul lunii septembrie 2022, în care a anunțat mobilizarea militară parțială a aproximativ 300.000 de forțe de rezervă pentru a lupta în Ucraina, țarul de la Kremlin a spus că nu blufează cu privire la utilizarea armelor nucleare dacă teritoriile rusești sunt amenințate. Liderul de la Moscova a afirmat atunci că Rusia va folosi “toate armele” pentru a se apăra, acuzând aliații NATO că “șantajează” Moscova cu utilizarea armelor nucleare.
“A fost lansat și șantajul nuclear. Este vorba nu numai despre bombardarea centralei nucleare Zaporojie, încurajată de Occident, care amenință cu o catastrofă nucleară, ci și despre declarațiile unor reprezentanți de rang înalt ai principalelor state NATO despre posibilitatea și permisiunea folosirii armelor de distrugere în masă împotriva Rusiei – a armelor nucleare,” a comentat la acea vreme omul forte de la Kremlin.
“Celor care își permit să facă astfel de declaraţii despre Rusia, aș vrea să le reamintesc că țara noastră dispune şi ea de diverse mijloace de distrugere, iar în privinţa unor componente – chiar mai moderne decât cele ale țărilor NATO. Și dacă integritatea teritorială a țării noastre va fi amenințată, cu siguranță vom folosi toate mijloacele pe care le avem la dispoziție pentru a apăra Rusia și poporul nostru. Această nu este o cacealma,” a spus Putin, care i-a asigurat pe cetățenii ruși că “integritatea teritorială a Patriei noastre, independenţa şi libertatea noastră vor fi asigurate – subliniez din nou acest lucru – cu toate mijloacele de care dispunem. Și cei care încearcă să ne șantajeze cu arme nucleare ar trebui să știe că roză vânturilor se poate întoarce în direcția lor.”
Newsweek a reamintit că amenințarea escaladării nucleare s-a dovedit un instrument puternic pentru Kremlin în încercarea sa de a împiedica ajutorul occidental pentru Ucraina și de a presa Kievul să facă concesii teritoriale și politice.
În ciuda tuturor amenințărilor rusești, SUA au spus însă în repetate rânduri că nu au văzut niciun semn că Moscova se pregătește să recurgă la arme de distrugere în masă în Ucraina.
De altfel, încă din mai 2022, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Rusiei, Alexei Zaitsev, i-a acuzat pe cei care sugerau că Moscova ar putea folosi arme nucleare de “minciuni deliberate,” el adăugând: “Rusia aderă cu fermitate la principiul că nu pot exista câștigători într-un război nuclear și acesta nu trebuie dezlănțuit.”
Potrivit comentatorilor americani, conduita rusă, spre deosebire de retorica agresivă a Moscovei, a rămas până acum aliniată acestui principiu.
De exemplu, Ucraina a lansat mai multe atacuri asupra teritoriului rus care, teoretic, ating pragurile stabilite în doctrina nucleară a Moscovei, dar Kremlinul nu a arătat nicio intenție de escaladare a conflictului. Așa cum a fost spre exemplu atacul din aprilie împotriva stației radar 29B6 ‘Kontainer,’ de mare putere, care face parte din rețeaua de recunoaștere și avertizare timpurie a Rusiei pentru atacuri aeriene și spațiale, inclusiv cele efectuate de rachete balistice.
În sfârșit, trebuie spus că atacul ucrainean din Krasnodar vine în contextul în care forțele ruse din Districtul Militar de Sud au început exerciții nucleare. Ministerul rus al Apărării a anunțat pentru prima dată că exercițiile vor avea loc la începutul acestei luni și a spus că ele vin “ca răspuns la declarații provocatoare și amenințări ale anumitor oficiali occidentali împotriva Federației Ruse.”
Analiștii cred că declarația părea să fie o referire la președintele francez Macron care a spus că nu va exclude trimiterea de trupe în Ucraina în viitor.
Exercițiile nucleare tactice au reaprins deja discuțiile despre potențialele praguri pentru eventuala utilizare de către Rusia a armelor nucleare în Ucraina. De altfel, blogul Weapons and Strategy a scris că atacul din Armavir “reprezintă o escaladare semnificativă care ar putea declanșa represalii rusești asupra furnizorilor NATO sau chiar un răspuns nuclear al Rusiei. Esența îngrijorărilor Rusiei față de Ucraina este că țara va deveni o bază NATO pentru rachete nucleare.”
Rămâne foarte mult de văzut cum va răspunde exact Rusia la atacul asupra stației Armavir, care ar putea implica noi amenințări nucleare către autoritățile din Ucraina, precum și către aliații lor vestici. De asemenea, nu este clar dacă acest atac este un semn al începerii unei campanii mai ample din partea forțelor ucrainene de a viza site-uri militare ruse strategice cu implicare directă limitată în conflictul în curs și cu o importanță semnificativă pentru pozițiile de avertizare timpurie și de descurajare nucleară ale Rusiei.
Oricare ar fi cazul, atacul împotriva radarului Armavir va avea ramificații majore și ar putea fi un indiciu că extinderea războiului din Ucraina spre exteriorul țării intră într-o fază îngrijorătoare, a scris War Zone.
Surse: The Telegraph, Defence Express, Newsweek, Ukrainska Pravda, War Zone, Weapons and Strategy, russianforces.org, mil.in.ua, fas.org, tekever.com, vcdnp.org, X
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
1 comentariu