Dezbatere cu candidați la europarlamentare despre Pactul Verde European/ Pașii până la aplicarea Fondului social pentru climă cu 6 miliarde euro alocate României

În contextul tranziției vizate de Uniunea Europeană către o economie cu emisii scăzute, care a generat tensiuni sociale semnificative, devine din ce în ce mai evidentă urgența de a identifica soluții echitabile la cele trei mari crize de mediu cu care ne confruntăm: încălzirea globală, pierderea biodiversității și poluarea.

Candidați la alegerile europarlamentare din patru formațiuni politice au discutat miercuri, 29 mai pentru a răspunde la întrebarea principală: „Cum poate fi recalibrat Pactul Verde European, inițiativa transformatoare menită să îndrume UE către un viitor sustenabil, în beneficiul oamenilor și al mediului?”

Evenimentul a fost organizat de Centrul pentru Studiul Democrației, Bankwatch, Federația Natura 2000 și Centrul Român pentru Politici Europene, sub egida Comitetului Economic și Social European.

Eliza Barnea, expert în dezvoltare, cu focus pe tranziție justă, acțiune climatică și incluziune socială la organizația Bankwatch România a vorbit în deschiderea dezbaterii despre contextul actual al provocărilor din domeniul energiei, mai exact „necesitatea tranziției juste și unui echilibru între beneficiile de mediu si bunăstarea cetățenilor – necesitate dincolo de poziționări partizane” și despre „nevoia de abordare sistemică și integrată a politicilor, centrată pe bunastarea si calitatea vietii generatiilor prezente si viitoare. Ea a mai amintit criza energetică generată de razboiul Rusiei în Ucraina care „a scos la iveala vulnerabilitatile pieței interne de energie și a dependențelor externe, dar și capacitatea noastră de acțiune colectivă și solidaritate”. Expertul Bankwatch a mai menționat că este necesară „atenția pe tintele ambitioase ale UE pentru 2030 si 2050 și in urmatoarea legislatură”.

Participanții la dezbatere au discutat despre provocările din aria energiilor regenerabile, țintele asumate de UE pentru obiectivele legate de climă și provocările în situația schimbării structurii politice a Parlamentului European, finanțările disponibile și cele viitoare, pentru România, iar în acest sens o discuție concentrată a avut loc pe subiectul Fondului Social pentru Climă, program european care va fi implementat începând cu anul 2026.

Siegfried Mureșan (PNL) vicepreședinte al Partidului Popular European a vorbit despre țintele din planul Uniunii Europene de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) cu cel puțin 55 % până în 2030 și negocierile dificile care au avut loc între grupările politice precum și studiile Comisiei Europene pe acest subiect, imediat după instalarea noii legislaturi, în 2019. „Am realizat că finanțarea tranziției verzi va fi decisivă. Ulterior, prin Mecanismul de Redresare și Reziliență a fost decis un procent de minim 37% care să fie alocat investițiilor verzi.  UE face mult pt a finanta tranziția spre economie verde însă chiar și așa este insuficient, UE nu va reuși niciodată să asigure toate costurile, ste nevoie de alocarea din fonduri publice la nivel național precum și de încurajarea investițiilor private. 500 miliarde euro ar fi necesare anual pana in 2030 acestei tranziții”, a spus Siegfried Mureșan.

Dacian Cioloș (Reper, Renew Europe) a spus că pentru viitorul politicilor privind schimbările climatice este extrem de important cum va arăta noua configurație politică a Parlamentului European. „Comparativ cu 2019 când ne-am stabilit obiectivele la nivel european lucrurile au evoluat, a fost o succesiune de crize , UE a evoluat în istoria ei sub presiunea crizelor si a gasit raspunsuri revoluționare. Pentru perioada următoare, un scenariu va fi acela cu o dominantă conservatoare, iar în privința acestei grupări – știm ce nu vor, dar nu știm ce vor, abia după aceea vom ști ce putem construi. Trebuis să mai luăm în calcul și faptul că s-a schimbat și compoziția Consiliului European – sunt mai multe guverne conduse de forte conservatoare Soluții putem găsi în mpsura în care înțelegem că trebuie să schimbăm paradigma”, a spus Cioloș.

Roxana Mânzatu (PSD) a menționat, din perspectiva finanțărilor europene, că toate programele de finanțare includ și condiții sau criterii de selecție care susțin proiectele verzi și faptul că România „se pregătește pentru Fondul Social pentru Climă prin care va primi peste 6 miliarde euro pentru a sprijini consumatorii vulnerabili”.

Nicu Ștefănuță (candidat independent, Grupul verzilor europeni) a subliniat la rândul său că finanțările alocate aspectelor de mediu sunt insuficiente, inclusiv cele care vor urma din Fondul social pentru climă și de asemenea că susține ideea unui comisar pentru tranziție justă. „Tocmai vin din Mureș și de-abia s-au depus câteva proiecte pe Fondul pentru tranziție justă, este o confuzie totală referitor la ce proiecte sunt eligibile”, a punctat acesta.

Dragoș Pîslaru (Reper. RENEW) a spus că pentru a accesa viitorul Fond social pentru climă există niște etape care trebuie îndeplinite, și anume până la data de 30 iunie 2025 România trebuie să prezinte planul social; să menționeze pe cine ajutăm, cum ajutăm”. De asemenea, aceasta a mai amintit și finanțările disponibile prin Repower EU și un aspect legat de modul cum sunt abordate discuțiile privind costurile tranziției energetice: „în România nu se discută de costul non-intervenției, cât ne-ar costa să nu facem nimic pentru această tranziție”. El a mai amintit că ar putea fi folosită Banca Națională de Dezvoltare pentru a emite obligațiuni verzi, ca modalitate suplimentară de finanțare a proiectelor din domeniu.

Reprezentanții Greepeace Romania au amintit de tema comunităților de energie care presupune implicarea cetățenilor în a-și produce și gestiona energia la nivelul comunităților.

—–

Material publicat în cadrul proiectului „Dreptul la mediu curat, pentru un viitor durabil. Creșterea implicării cetățenilor în atingerea țintelor climatice ale UE (Green rights for a sustainable future: Enhancing citizens’ involvement in EU’s climate ambitions – „Green-Rights” în cadrul unui consorțiu al cărui lider este Centrul Român de Politici Europene (CRPE). Parteneri: G4Media, Amapola Progetti (Italia), Universitatea din Torino (Italia), Clean Air Action Group (Ungaria).

Cofinanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt ale autorilor și nu reprezintă în mod necesar poziția Uniunii Europene sau a Agenției Executive pentru Educație și Cultură (EACEA). Uniunea Europeană sau instituția coordonatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.