Extrema dreaptă, Ucraina, Green Deal: Care sunt marile mize ale alegerilor europene?

Aproximativ 370 de milioane de alegători din cele 27 de țări ale UE vor merge la urne între 6 și 9 iunie pentru a alege cei 720 de membri ai Parlamentului European. Iată care sunt principalele mize ale acestor alegeri extraordinare, într-un material realizat de agenția AFP și citat de boursorama.com.

Cât de mult va crește extrema dreaptă?

Sondajele prevăd o creștere a puterii dreptei radicale și naționaliste, ca urmare a succesului înregistrat de aceasta în mai multe alegeri naționale. Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, este ea însăși capul de listă al partidului său post-fascist Fratelli d’Italia.

În Parlament, aceste partide sunt împărțite în două grupuri: ECR („Conservatori și Reformiști”) include Fratelli d’Italia, partidul polonez Lege și Justiție (PiS), Vox (Spania) și Reconquête (Franța), în timp ce ID („Identitate și Democrație”) reunește Rassemblement National francez, Liga italiană și PVV-ul olandez al lui Geert Wilders – AfD-ul german a fost recent exclus.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care candidează pentru un al doilea mandat și provine din Partidul Popular European (PPE, cel mai mare partid din Parlament), de dreapta, a exclus cooperarea cu partidele ID, acuzate că sunt aliați ai președintelui rus Vladimir Putin.

Dar ea spune că este pregătită să lucreze cu ECR și Giorgia Meloni – spre disperarea socialiștilor și democraților (S&D) și Renew Europe (centriști și liberali), principalii aliați ai PPE în „marea coaliție” în care s-au creat compromisurile necesare pentru adoptarea legilor.

Rămâne de văzut care grup va include Fidesz al premierului ungar Viktor Orban, care pare a se orienta spre ECR.

În ceea ce privește numărul combinat de eurodeputați, partidele de dreapta radicală ar putea depăși PPE, dar ipoteza recurentă a unei fuziuni ECR-ID rămâne complicată de diferențele lor majore – în special în ceea ce privește Rusia, Europa și economia.

Ce lideri vor conduce UE?

Echilibrele politice rezultate în urma alegerilor vor determina repartizarea „funcțiilor de vârf”: șefii instituțiilor UE (Comisia, Consiliul, Parlamentul), Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate etc.

Liderii celor 27 de state membre intenționează să decidă asupra acestei distribuții în cadrul unui summit care va avea loc în 27-28 iunie.

Majoritatea marilor grupuri și-au desemnat candidatul pentru funcția de președinte al Comisiei: se așteaptă ca PPE să iasă învingător, iar candidata sa, Ursula von der Leyen, este favorită pentru realegere.

Dar ea va trebui să fie confirmată de șefii de stat și de guvern, iar apoi de un vot al deputaților europeni – posibil chiar în iulie.

Contestată în cadrul PPE și criticată de stânga și de liberali pentru relația cu Giorgia Meloni, reconfirmarea ei nu este o concluzie sigură. Fostul șef al guvernului italian Mario Draghi este una dintre alternativele vehiculate.

Ce viitor are Green Deal?

Eliminarea mașinilor noi cu combustie internă până în 2035, defrișările, taxa pe carbon la frontiere … după progrese majore pe anumite aspecte deja adoptate, „Green Deal”, un gigantic pachet de legi de mediu, se află acum în centrul polemicilor.

Impactul socio-economic, „povara” asupra întreprinderilor și gospodăriilor, furie în sectorul agricol, apeluri pentru o „pauză” de reglementare: la unison cu extrema dreaptă, PPE cere ca măsurile verzi să nu fie consolidate, pentru a stimula industria și competitivitatea.

Un Parlament în care extrema dreaptă ar avea o pondere mai mare ar fi de natură să frâneze legislația climatică post-2030, sau chiar să complice aplicarea textelor deja adoptate, dintre care unele includ clauze de revizuire (sfârșitul motoarelor cu combustie etc.).

Potrivit sondajelor de opinie, Verzii ar putea pierde 40% din deputații lor europeni, semn clar al scăderii preocupărilor legate de mediu.

Care este mesajul pentru Ucraina?

Invazia rusă în Ucraina îi determină pe europeni să își consolideze industriile de apărare și securitate, dar aceștia se luptă să găsească fondurile necesare.

Bruxelles a propus o nouă strategie de 1,5 miliarde de euro pentru a ajuta industria să colaboreze mai bine, care nu a fost încă negociată.

În absența unui acord privind un nou împrumut european, după modelul fondului de redresare post-Covid, această problemă va fi în centrul discuțiilor din noul Parlament privind bugetul multianual al UE.

Deputații europeni – care nu au atribuții în domeniul politicii externe – vor avea o influență redusă asupra dezbaterilor privind trimiterea sau nu de trupe în Ucraina, dar ar putea avea un impact asupra viitoarelor negocieri cu Kievul privind aderarea la UE.

În spatele UE, problemele naționale

Există 27 de alegeri separate, cu tot atâtea probleme naționale în joc.

În Franța, accentul va fi pus pe scorul partidului prezidențial al lui Emmanuel Macron, care se duelează cu Rassemblement national și se află în urma listei socialiste a lui Raphaël Glucksmann – suficient pentru a înteți speculațiile privind o remaniere a peisajului politic național.

În Germania, partidele din coaliția guvernamentală – Verzii, liberalii, socialiștii – ar putea avea de suferit din cauza neîncrederii în guvern.

În Slovacia, tentativa de asasinat asupra premierului pro-rus Robert Fico a dat peste cap campania electorală și ar putea spori sprijinul pentru coaliția sa populistă.

În Polonia, unde guvernul pro-UE al lui Donald Tusk a ajuns la putere la sfârșitul lui 2023, campania a rămas marcată de furia agricultorilor, susținuți de partidul de opoziție PiS.