Ce se va întâmpla la alegeri și după / Cum s-au măcelărit PNL și PSD pe tăcute în toată țara
Ați auzit atât de des că a fost o campanie anostă, plictisitoare și fără emoție, încât a ajuns un loc comun în presă. În realitate, nu a fost deloc așa. Adevărul este exact pe dos. Alegerile locale sunt, după cum le spune chiar numele, locale. Chiar dacă nu s-a văzut la București, chiar dacă cei de la Cluj, Sibiu, Alba sau Craiova n-au observat măcelul dintre candidații PSD și PNL de la Suceava, Botoșani, Brăila, Ploiești, Iași sau Bacău, asta nu înseamnă că el n-a existat. Dimpotrivă, este considerată una dintre cele mai dure campanii electorale pentru locale, doar că nu s-a reflectat în presa națională. Publicul n-a avut parte nici o secundă de tabloul de ansamblu la nivelul întregii țări. Mulți dintre noi am trăit cu o falsă impresie despre aceste alegeri. Cum așa?
În primul rând, liderii PNL și PSD, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, au vândut la televizor poza armoniei și bunei înțelegeri din coaliția de guvernare. Apoi, televiziunile au vândut și ele, pe bază de contract, aceeași imagine de putere unită, care și-au împărțit frățește candidaturi și raportează cu mândrie realizări comune. Numai că frăția dintre PSD și PNL funcționează doar în București, unde au stabilit candidați comuni la sectoare și în alte câteva județe mari, ca Bacău, Timiș sau Brașov. În rest, a fost măcel între liberali și pesediști, după cum relatează mai multe surse politice consultate de G4Media. Doar că războiul fratricid nu s-a văzut la televizor și nici n-a răzbătut în toată splendoarea lui nici măcar în presa online. De ce? Redacțiile independente dispun de o capacitate mai redusă de monitorizare.
Relevant pentru atmosfera de război de la locale este faptul că pesediștii nu au reușit să-și convingă numeroși candidați din țară să utilizeze materialele propagandistice pregătite la centru. În ele se vorbea despre realizările alianței PNL-PSD. Candidații celor două partide din țară au preferat să-și tipărească propriile materiale de propagandă, fluturași sau clipuri electorale în care își atacau partenerul de guvernare. „Vorbim de două partide care se urăsc natural, pe viață și pe moarte. Liderul PNL de la Botoșani și-a pus tricou cu Mândru că sunt moldovean și a făcut o întreagă campanie pe tema asta după declarațiile lui Marcel Ciolacu,” a exemplificat această stare de spirit un pesedist în dialog cu G4Media.ro.
În toată țara veți găsi exemple de luptă la baionetă între liberali și pesediști în campania pentru locale. La Brăila, de exemplu, liberalii au rupt demonstrativ, într-o conferință de presă pe la jumătatea campaniei, sigla PSD de pe un afiș care prezenta siglele PSD și PNL și deviza alianței formate din cele două partide. Exemplele pot continua la nesfârșit: liberalul Dunca de la Caraș nu-i scoate din hoți și bandiți pe pesediștii lui Grindeanu, Flutur de la Suceava luptă la baionetă cu o alianță ad-hoc PSD – AUR etc. Până și la Bacău, unde alianța marilor partide părea să funcționeze, candidatul PNL și-a făcut poze în autobuz cu primarul USR în ultima zi de campanie. Vi se pare că s-au plictisit candidații și alegătorii în campanie? Încă o dată, doar de la București s-a văzut așa.
Tensiunile au urcat încet și spre vârful partidului pe măsură ce ne apropiem de ziua votului. I-ați văzut pe Nicolae Ciucă și pe Marcel Ciolacu de curând la Cluj, însoțiți de un alai de lideri PNL și PSD, inaugurând cu fețe zâmbitoare mari proiecte de infrastructură alături de Emil Boc. Numai că în spatele fețelor zâmbitoare nu se prea distra nimeni. De vină sunt semnalele de prietenie transmise recent de liderul PNL către USR, plus poza alături de Nicușor Dan pe un stadion cu 55.000 de oameni. Ciucă a furat startul la prezidențiale și are tot interesul să curteze de pe acum electoratul Dreptei Unite. Potrivit surselor G4Media.ro, Ciolacu i-a cerut în ultimele zile explicații lui Ciucă. Lipsa de loialitate a liberalului nu le-a picat deloc bine pesediștilor. Cine ar putea spune acum cu precizie dacă PSD mai poate conta sau nu pe partenerul de guvernare după 9 iunie?
În tot acest peisaj tumultos, opoziția aproape că nu a existat. PSD și PNL au ocupat centrul terenului de joc. Opoziția, adică Alianța Dreapta Unită și AUR, nu a reușit să-și depună candidați în toate localitățile. Unii susțin că USR și-a depus abia în jumătate, ei spun că mai mult, spre 70-80%. În orice caz, le lipsește infrastuctura locală. Aici nu există dubii. Lipsa resurselor umane se va reflecta în rezultatul de la locale. Foarte posibil ca la europarlamentare, votul politic să arate diferit. În plus, ambele partide de opoziție vor beneficia de o mică bonificație grație votului diasporei.
Din cauză că alegerile locale se desfășoară într-un singur tur, în afară de București și alte câteva orașe din țară, opoziția are șanse mici să mai câștige ceva. Cel mult un președinte de Consiliu Județean, în rest CJ-urile se vor împărți foarte probabil ca și acum patru ani între PSD, PNL (și parțial UDMR). Pentru PSD, miza este să câștige mai multe Consilii Județene decât are acum și să urce de la 20 la 23. PNL speră să-și mențină actualul număr de CJ, 17, eventual să ia unul în plus, dar adversarii lor nu le dau șanse la mai mult de 13. Prezența la vot este de așteptat să se apropie de 50%. Liberalii și pesediștii s-au duelat pe bune, nu au mimat lupta electorală. A fost o bătălie încinsă deoarece bugetele locale pe care se bat la sânge cele două partide au crescut semnificativ în ultimii ani, grație PNRR, dar și grație creșterii economice. Sunt mai mulți bani de cheltuit, mai multe resurse și funcții de împărțit. Puterea locală a crescut în relevanță. Cum să nu se sfâșie între ei pentru un ciolan mai bogat în carne?
La o prezență de 50 la sută, PSD și PNL se așteaptă să câștige alegerile europarlamentare cu peste 40% din voturi. Vom vedea cu cât peste, dacă se apropie de pragul de 50%. Dar, atenție, în calcularea scorului politic final vorbim de doi indicatori politici importanți: rezultatul votului la europarlamentare și rezultatul votului pentru Consilii Județene. În cazul rezultatelor de la europarlamentare, PSD și PNL vor împărți în mod egal victoria, deoarece au participat pe liste comune. Nimeni nu va putea să spună cât a luat de fapt un partid sau altul din alianța puterii. Să nu uităm totuși sensul listelor comune: salvarea lui Ciucă, scutit de un eventual decont slab.
În cazul rezultatelor politice de la Consiliile Județene, aici vom asista la două strategii diferite de vânzare a rezultatului. PSD va defila cu numărul de șefi de Consilii Județene, în timp ce PNL va scoate în evidență rezultatul votului politic pentru lista de consilieri, în speranța că scorul obținut acum va fi mai mare decât cel din 2000.
În ce privește Alianța Dreapta Unită și AUR, miza lor este să obțină un scor peste 20% fiecare. Orice procent sub acest prag psihologic clatină scaunul lui Cătălin Drulă și George Simion. AUR a fost ajutat în mod evident pe ultima sută de metri de dosarul deschis de Parchetul General. Simion a tranformat ancheta procurorior în motivul perfect victimizare și revenire mediatică. Noroc cu procurorii. Ieșit din lumina reflectoarelor în ultimele săptămâni, Simion a intrat din nou în atenția presei grație anchetei. Procurorii de la Parchetul General condus de Alexandru Florența îl acuză pe liderul AUR de instigare la fals în procesul de strângerea a semnăturilor pentru Silvestru Șoșoacă. Acesta candidează ca independent la europarlamentare și este în conflict cu Diana Șoșoacă. Neclar dacă este fostă sau actuală soție. Nu există dovezi că Parchetul General a acționat la comandă politică în acest dosar, însă ancheta pornită cu câteva zile înainte de alegeri îl ajută pe George Simion, nu îl încurcă. Cine are interes să-l crească la loc după marea dezumflare? Asta este cu totul altă poveste.
REPER și Dacian Cioloș află dacă dispar sau nu de pe scena politică. Ratarea intrării în PE înseamnă disparția REPER și topirea lui în PNL, partidul care i-ar fi ajutat să strângă semnături. Dacă fac pragul, atunci Dacian Cioloș mai are o șansă să joace politic. UDMR este la limită, și el riscă să rateze pragul dar costurile politice nu vor fi atât de mari dacă nu intră în Parlamentul European. De văzut și ce va face SOS-ul Dianei Șoșoacă. Ratarea europarlamentarelor va echivala cu invalidarea acestui politician rusofil și anti-european.
Iar aici ajungem la ce urmează după alegeri. A doua zi după anunțarea rezultatelor la locale și europarlamentare, începe oficial cursa pentru Cotroceni. Nicolae Ciucă își va anunța foarte probabil în mod oficial candidatura la prezidențiale. O parte din partid îl presează să iasă de la guvernare și să atace cele trei luni de campanie din opoziție, mai ales că iulie și august sunt luni moarte. Însă cei mai mulți din partid vor dori să rămână la guvernare. De ce să-și sacrifice funcțiile, accesul la resurse, contractele pentru candidatura unui om? Cine pleacă de ușor de la ciolanul descris mai sus?
Pe de altă parte, dacă rămâne la guvernare, cum își va face campanie Nicolae Ciucă? Cine va fi sacul lui de box? Cu cine se va lupta generalul în drumul lui spre Cotroceni? Evident că singurul adversar natural nu poate fi altul decât PSD, cu care azi împarte guvernarea. Așa cum campania pentru locale a fost o luptă încinsă și nedisimulată între liberali și pesediști, nici campania pentru prezidențiale nu va putea fi despre pace și armonie în lume. Prezidențialele sunt o răfuială aproape personală. Între cine și cine, vom vedea.
Orice decizie ar lua liberalii, să rămână sau să plece de la guvernare după alegerile locale, nu va fi ușor de luat și fără costuri. Pentru a avea o candidatură credibilă, Ciucă va trebuie să joace un meci de box adevărat cu Ciolacu, nu o partidă de wrestling care va stârni cel mult hohote în tribune.
La PSD, presiunea asupra lui Marcel Ciolacu de a-și anunța candidatura va crește enorm, chiar dacă premierul ezită în mod evident să facă pasul spre Cotroceni. Ezitările au mai multe explicații, dar nu despre ele discutăm acum. Își dorește sau nu, e obligat să candideze. Pur și simplu, președintele PSD nu are altă soluție decât să intre în cursă, altfel se întoarce la Buzău. PSD nu-l va susține niciodată pe Ciucă drept candidat comun, nici pe altcineva din afara partidului. Ciolacu știe însă că, dacă ajunge în turul doi, are șanse mici să câștige în fața candidatului susținut de dreapta. Prin urmare, ce-i de făcut. Asta e frumusețea democrației până la urmă. De ghilotina votului nu scapă nimeni în cele din urmă, oricât ar fugi de alegători. Oricât ar mima, oricât al falsa, vine un moment al adevărului: votul.
Este de așteptat ca după summitul NATO din 9-11 iulie de la Washington, Mircea Geoană să-și anunțe demisia din funcția de secretar general adjunct și să intre oficial în cursă. Problema lui Geoană este că nu are partid, un vehicul politic care să-l susțină. Totuși, cu răbdare și perseverneță, Geoană a strâns în jurul său o armată tot mai numeroasă de oameni dispuși să-i susțină candidatura. Și mulți bani, din câte spun unii. Deocamdată, susținătorii săi activează în jurul platformei România Renaște. Este de așteptat să se transforme în partid politic, dar nu mai este timp până în septembrie pentru parcurgerea pașilor necesari. Platforma se va transforma în partid după prezidențiale, dacă Geoană câștigă.
În orice caz, intrarea lui Geoană în cursă încurcă teribil planurile lui Ciolacu, dar și ale lui Ciucă. Și unul și altul riscă să nu intre în turul doi. Dar trebuie spus că Geoană se bucură acum de oarecare indulgență fiind apărat de haina de secretar general adjunct al NATO. Scutul de protecție cade din ziua în care pleacă de la Bruxelles și vine la București. Aura de independent, de tehnocrat, la fel. Atunci vom vedea un cu totul alt Geoană. Este suficient ca unul dintre adversarii săi să întredeschidă puțin ușa trecutului său politic, iar din dulap se va prăvăli peste Geoană nu un schelet, ci un cimitir întreg.
Nu putem fi siguri totuși că septembrie rămâne bătută în cuie luna alegerilor prezidențiale. De ce ar dori Ciucă să se organizeze alegeri într-o lună când alegătorii de dreapta abia dacă s-au întors din vacanțe, iar mulți sunt încă plecați? De ce ar face Ciolacu alegeri în septembrie și parlamentare în decembrie, când toată lumea știe că mobilizarea partidului depinde de interesul baronilor și liderilor de filială? Or, primarii și șefii de CJ vor pune armele jos după locale, pleacă în vacanță și se vor mai trezi abia în decembrie când au loc alegeri parlamentare. Abia atunci vor trage din nou pentru partid, când vor avea un interes personal, mai exact promovarea în parlament a oamenilor impuși pe listele de senatori și deputați. Dar pentru prezidențiale de ce să se agite? Ce câștigă baronii locali din asta? De ce ar mai consuma încă un rând de resurse financiare pentru o campanie care nu este despre ei?
Dacă alegerile rămân în septembrie, atunci vom asista la un meci de poker politic în urma căruia câștigătorul ia totul. Viitorul președinte va trage după el partidul din care provine, iar acesta se transformă în partid prezidențial, magnet pentru trădători, oportuniști, entuziaști etc. Din acest moment, orice alte înțelegeri făcute înainte pică. Președintele va încerca în mod firesc să obțină maxim pentru partidul său pentru a-i da și guvernarea și pentru a lua în acest fel toată puterea. Dar în trei luni de zile în politica românească se pot întâmpla multe, așa că are rost să avansăm prea mult în scenarii. Doar merită subliniat încă o dată că luna septembrie nu avantajează pe niciunul dintre candidații celor două mari partide, numai dacă sunt jucători de poker și merg pe totul sau nimic.
În concluzie, deși campania locală a fost intensă și plină de conflicte, aceasta nu a fost reflectată în presa națională din cauza armoniei afișate de liderii coaliției. Alegerile locale vor avea un impact semnificativ asupra viitoarelor alegeri prezidențiale, iar tensiunile dintre PNL și PSD vor continua să crească pe măsură ce ne apropiem de ziua votului.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
22 comentarii