G4Media.ro

ANALIZĂ Ce se întâmplă în Franța, unde președintele Macron a reacționat imediat…

Foto: Captură video

ANALIZĂ Ce se întâmplă în Franța, unde președintele Macron a reacționat imediat după victoria partidului Reunirea Națională de dreapta populistă/extremă la europarlamentare și a dizolvat Adunarea Națională. Efecte imediate

„După ce am efectuat consultările prevăzute la articolul 12 din Constituția noastră, am decis să vă redau alegerea viitorului nostru parlamentar prin vot. Prin urmare, dizolv Adunarea Națională în această seară”, a declarat președintele Macron într-o alocuțiune televizată de la Palatul Élysée la scurt timp după anunțarea rezultatelor exit-poll-ului care dădeau RN un scor de aproape 32%. „În câteva momente, voi semna decretul de convocare a alegerilor legislative, care vor avea loc la 30 iunie pentru primul tur și la 7 iulie pentru al doilea tur”, a adăugat el.

Rezultatul alegerilor europene „nu este un rezultat bun pentru partidele care apără Europa”, a insistat el, subliniind că extrema dreaptă (adică RN) a atins „aproape 40% din voturile exprimate” în Franța. „Ascensiunea naționaliștilor și a demagogilor este un pericol nu doar pentru națiunea noastră, ci și pentru Europa noastră, pentru locul Franței în Europa și în lume”, a adăugat președintele Macron.

„Da, extrema dreaptă înseamnă sărăcirea poporului francez și declinul țării noastre”, a mai spus el. „Această situație este agravată de o febră care a pus stăpânire pe dezbaterea publică și parlamentară din țara noastră în ultimii ani. Astăzi, provocările cu care ne confruntăm, fie că este vorba de pericolele externe, de schimbările climatice și de consecințele lor sau de amenințările la adresa propriei noastre coeziuni, cer claritate în dezbaterile noastre, ambiție pentru țară și respect pentru fiecare francez”, a conchis președintele Macron.

Aceasta este prima dizolvarea a Adunării Naționale din 1997 și prima de după scurtarea mandatului prezidențial de la șapte la cinci ani și alinierea cu mandatul parlamentar. Ca atare, scrutinul prezidențial care a avut loc în același an înaintea celui parlamentar din 2002 încoace se desincronizează, ducând la posibilitatea coabitării între un președinte de o culoare politică cu un guvern de o altă culoare, ceea ce nu s-a mai întâmplat din anii 1993 – 1995.

Adunarea Națională, camera inferioară a parlamentului Franței, este aleasă prin scrutin majoritar uninominal cu două tururi, care favorizează partidul clasat pe primul loc pe plan național. În 2022, confederația politică pro-Macron nu a reușit să obțină majoritatea absolută în Adunarea Națională, guvernul fiind nevoit să-și angajeze responsabilitatea în mod repetat asupra proiectelor de lege înaintate și a reușit să le adopte numai prin abținerea deputaților partidului Republicanii (LR, centru dreapta).

Acum, există o posibilitate reală ca RN, favorizat dintr-o dată de un mod de scrutin care l-a defavorizat în ultimii aproape 40 de ani, să câștige majoritatea absolută în Adunarea Națională, caz în care președintele Macron ar fi nevoit să o numească pe Marine Le Pen, lidera grupului parlamentar în funcția de prim ministru. O astfel de coabitare este greu de imaginat, mai ales în condițiile în care ședințele săptămânale ale guvernului au loc la Palatul Elysee sub președinția șefului statului.

Precedentele coabitări Francois Mitterrand – Jacques Chirac (1986 – 1988) și Mitterrand – Edouard Balladur (1993 – 1995) au avut loc între politicieni din marile familii politice franceze de centru-stânga și centru-dreapta. Or acum, președintele Macron vorbește în mod deschis de un partid de extrema dreapta, eurosceptic, naționalist și demagogic, care pe deasupra are sau cel puțin a avut în trecut relații apropiate cu președintele Vladimir Putin.

Franța, putere nucleară, formează împreună cu Germania motorul Uniunii Europene. O Franța condusă de un cuplu Macron – Le Pen cu greu poate fi altfel decât disfuncțională politic, mai ales în privința politicii externe și de apărare care sunt domeniul rezervat al președintelui, în practica celei de-a Cincea Republici. Dacă mai adăugăm și faptul că Jocurile Olimpice găzduite de Franța sunt programate să înceapă pe 26 iulie avem tabloul unei situații fără precedent, care nu poate să nu creeze îngrijorare în toată Europa și încântare printre autocrații din lumea întreagă.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

6 comentarii

  1. C’est une catastrophe.

  2. Ucraina ramane de una singura…

  3. Macron este foarte curajos. Practic nu avea alta solutie. Pe de alta parte e bine ca responsabilizeaza RN, care se va uza si eroda pana la viitoarele alegeri. Abia astept s-o vad pe Marine Le Pen si Bardela la munca concreta si sa-i vad si pe francezii care-i vor urma pana la capat.

  4. Nu are mare importanta ridicarea dreptei extreme(pentru vest europeni). E democratie,poporul alege,nu pot deveni autocrati de genul lui Orban de exemplu.
    Tragic va fi pentru est europeni,care vor fi marginalizati,li se vor limita drastic fondurile europene si vor fi cu un pas mai aproape de „beneficia” de o granita cu Federatia Rusa.Coroborat cu victoria lui Trump va duce la o situatie(care parea imposibila acum ceva ani) in care tinerii din estul Europei vor experimenta „distractia” pe care au trait-o parintii si bunicii lor intre 1945-1989.