G4Media.ro

Alegerile parlamentare anticipate în Franța la ora alianțelor: front popular la stânga,…

Foto: Facebook Rassmblement National/Eric Ciotti

Alegerile parlamentare anticipate în Franța la ora alianțelor: front popular la stânga, Reunirea Națională (RN, dreapta populistă) face curte Republicanilor (LR, centru dreapta), partizanii președintelui Emmanuel Macron izolați

Anunțul surpriză de duminică al președintelui Macron de dizolvare a Adunării Naționale și convocare a unui scrutin parlamentar anticipat pe 30 iunie și 7 iulie a provocat chiar de luni un carusel al negocierilor pentru formarea de alianțe.

La stânga, patru partide care în parlamentul trecut formaseră Noua Uniune Populară, Ecologică și Socială (Nupes) – Franța Nesupusă (LFI, stânga radicală), Partidul Socialist (PSF), Verzii și Partidul Comunist (PCF) – au anunțat intenția de a forma un “front popular” prin prezentarea de candidați unici în fiecare din cele 577 de circumscripții unde câte un deputat este ales prin scrutin majoritar uninominal cu două tururi. Cele patru partide au întrunit, candidând separat în alegerile europarlamentare, 32% din sufragii.

Între timp la dreapta, RN, care s-a clasat pe primul loc detașat în scrutinul europarlamentar cu 31,37%, a întins o mână către LR. Președintele partidului RN și candidatul la funcția de prim ministru, Jordan Bardella, a declarat marți că „între candidații pe care mișcarea (sa) politică îi va susține” la alegerile legislative anticipate din 30 iunie, „vor fi și oameni de la Republicani”.

„Le cer Republicanilor să înceteze să mai fie cârja politică a lui Emmanuel Macron”, a declarat el la RTL, asigurând că a „ținut legătura” cu membrii LR, avertizând în același timp că „nu va exista un acord între partide politice”.

Le Figaro cita surse din LR care spuneau că liderul partidului, Eric Ciotti, va anunța marți seara într-un interviu televizat un acord cu RN pentru apropiatele alegeri parlamentare. LR, care a obținut 7,25% la europarlamentare, a sprijinit prin abținere în fostul parlament guvernul minoritar al președintelui Macron.

Dar, un posibil acord al LR cu RN, partid considerat de mulți politicieni și observatori ca fiind de extrema dreaptă, nu face unanimitatea în partidul neo-gaullist. Xavier Bertrand, președintele LR al regiunii Hauts-de-France, i-a cerut marți, pe franceinfo, lui Éric Ciotti, „clarificări”, deplângând faptul că apelul liderei grupului parlamentar RN, Marine le Pen, la un „întâlnire” nu a fost încă respins. „ADN-ul dreptei republicane nu este niciodată extremele, niciodată RN”, a argumentat Xavier Bertrand. Eric Ciotti estimase că „nicio formă de coaliție” nu este posibilă cu Emmanuel Macron, deși nu a menționat RN. „Le datorăm alegătorilor noștri adevărul”, a declarat președintele regiunii Hauts-de-France (nord), acolo unde RN a obținut peste 42% din voturi la europarlamentare. „Este în această dimineață când trebuie să existe această clarificare, o dată pentru totdeauna”, a adăugat el.

O clarificare a cerut și ministrul economiei, Bruno Le Maire, macronist provenit din LR, care marți, la BFMTV, i-a cerut lui Eric Ciotti să spună „clar” că partidul său „nu va face niciodată un acord cu «Frontul Național» (predecesorul RN), așa cum au apărat întotdeauna Jacques Chirac și Nicolas Sarkozy”. „Originile acestui partid se află în gaullism, iar gaullismul înseamnă opoziție totală față de extrema dreaptă”, a declarat Bruno Le Maire.

Între timp, luni a avut loc o întâlnire între liderii RN, Le Pen și Bardella și Marion Marechal, cap de listă a partidului Recucerire (extrema dreaptă), care a obținut peste 5% în scrutinul europarlamentar în vederea unui acord electoral.

Recapitulând, stânga, cu un potențial de voturi de 32%, vrea un front popular, LR vrea să adune la dreapta LR și Recucerire cu un potențial de voturi 43%, ceea ce lasă confederația centristă pro-prezidențială, care a obținut 14,6% în scrutinul europarlamentar, izolată.

Primele sondaje de opinie efectuate după anunțul convocării alegerilor arătau intenții de vot de 33-34% pentru RN, 22-23% pentru alianța stângii, 18-19% pentru Renaștere și aliații (pro-prezidențial), 8-9% LR și 4-5% Recucerire. Transformarea în mandate după turul 2 este însă extrem de dificilă, dat fiind modul de alegere a deputaților.

Sistemul electoral prevede că în fiecare circumscripție este ales din primul tur candidatul care obține majoritatea absolută a voturilor. Dacă niciun candidat nu obține această majoritate, atunci se califică în turul 2 candidații care au obținut un număr de voturi mai mare decât 12,5% din alegătorii de pe liste în acea circumscripție sau, dacă sunt mai puțini de doi, primii doi clasați în turul 1. În turul 2 este ales deputat candidatul care obține cele mai multe voturi.

La alegerile din 2022 macroniștii au obținut 250 de mandate în Adunarea Națională (majoritate absolută 289), Nupes 150, RN 89, LR 61, alții 25.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...