Candidatura lui Dominic Fritz la șefia USR, împiedicată de situația sa juridică: Nu are încă cetățenie română / Fritz e așteptat să se pronunțe dacă își asumă o candidatură în pofida acestei probleme

În interiorul USR se poartă acum discuții ample legat de situația juridică în care se găsește  primarul Timișoarei, Dominic Fritz, cel care și-a asumat intenția de a prelua președinția partidului, spun sursele G4Media. Dominic Fritz nu deține încă cetățenia română, iar acest lucru ar putea avea consecințe negative pentru partid, în viitor.

Există o decizie a Înaltei Curți care asimilează funcția de președinte de partid cu cea de funcționar public, iar pentru ca o persoană să ocupe un post de funcționar public este necesar să aibă cetățenie română. Dominic Fritz a declarat că n-are încă cetețenie  română și că se află în procedură de a o obține.

Dacă în acest moment el ar câștiga șefia partidului și apare vreo contestare a poziției sale de președinte, partidul s-ar putea confrunta cu probleme în registrul de înscriere a partidelor, pe modelul disputelor care au avut loc în PMP, când Eugen Tomac s-a confruntat cu contestații din partea facțiunii conduse de Cristian Diaconescu.

În acest moment, Dominic Fritz este așteptat să se pronunțe în cadrul USR cu privire la această situație și dacă este dispus să-și asume o candidatură chiar și în aceste condiții.

Trebuie precizat că în afară de Dominic Fritz, primarul din  Câmpulung Muscel, Elena Lasconi, a spus de asemenea că ar avea disponibilitatea să preia președinția USR.

Poziția de președinte de partid este o functie publică iar potrivit art 16 alin (3) funcțiile publice civile sau militate pot fi ocupate de persoane care au cetatenia romana si domiciliul in tara

Constituția României

Art.16

Egalitatea în drepturi

(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.

(4) În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale.

LEGE nr. 14 din 9 ianuarie 2003*) (republicată)a partidelor politice

Capitolul I

Dispoziții generale

Articolul 1

Partidele politice sunt asociații cu caracter politic ale cetățenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea și exercitarea voinței lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituție. Ele sunt persoane juridice de drept public.

Capitolul II Membrii partidelor politice

Articolul 6

Pot fi membri ai partidelor politice cetățenii care, potrivit Constituției, au drept de vot.

Articolul 7

Din partidele politice nu pot face parte persoanele cărora le este interzisă prin lege asocierea politică.

Articolul 8

(1) Un cetățean român nu poate face parte în același timp din două sau mai multe partide politice.

Articolul 54

Cetățenii Uniunii Europene care nu dețin cetățenia română și au domiciliul în România au dreptul de a se asocia în partide politice sau de a se înscrie în partide politice în aceleași condiții ca și cetățenii români.

DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 referitoare la calitatea de funcționar public a unei persoane care deține o funcție de conducere în cadrul unui partid politic: În consecință, în raport cu obiectul prezentei sesizări, având în vedere sfera de cuprindere a dispozițiilor art. 145 din Codul penal de la 1968, care includea în semnificația termenului public și „alte persoane de interes public“, alături de autorități publice și instituții publice, și ținând cont de faptul că partidele politice sunt persoane juridice de drept public și totodată de interes public, urmează a se răspunde primei teze a sesizării formulate de către instanța de trimitere în sensul că „persoana care deține o funcție de conducere în cadrul unui partid politic are calitatea de funcționar public potrivit dispozițiilor art. 147 alin. 1 din Codul penal de la 1968“.