Înalta Curte insistă în atitudinea suveranistă, contrară deciziei Curții de Justiție a UE, și stabilește din nou că deciziile CCR privind prescripția se aplică retroactiv / Consecința: Și mai mulți inculpați scapă de dosare

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit din nou că deciziile CCR privind prescripția se aplică retroactiv, anterior datei de 25 iunie 2018 până la 1 februarie 2014 (data intrării în vigoare a noului cod penal), așa cum a mai decis ÎCCJ pe 25 octombrie 2022 – potrivit portalului ÎCCJ.

Aceasta în ciuda faptului că CJUE a stipulat că instanțele naționale nu sunt obligate să aplice retroactiv deciziile CCR privind prescripția.

Decizia Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept din 17 iunie 2024:

”Decizia nr. 37/Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Târgu Mureş – Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

Instanţele de judecată sunt obligate să lase neaplicată dezlegarea chestiunii de drept privitoare la aplicarea principiului mitior lex în materia întreruperii cursului prescripţiei, dată prin Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, în limitele rezultate din hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pronunţată în 24 iulie 2023 în cauza C-107/23 PPU?

și stabilește că:

1. Instanţele de judecată nu pot lăsa neaplicată dezlegarea chestiunii de drept privitoare la aplicarea principiului mitior lex în materia întreruperii cursului prescripţiei răspunderii penale, dată prin Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, în limitele rezultate din hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pronunţată în 24 iulie 2023 în cauza C-107/23 PPU (limite prevăzute în dispozitivul hotărârii la pct.1 teza a II-a).

2. Dezlegarea dată prin Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală se va aplica în condițiile stabilite de aceasta, și actelor de procedură efectuate înainte de 25 iunie 2018, data publicării Deciziei nr. 297/2018 a Curții Constituționale.

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală. Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 iunie 2024”, este decizia ÎCCJ.

Cine sunt judecătorii care au luat această decizie

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost condus chiar de șefa interimară a Secției penale a ÎCCJ, judecătoarea Eleni Marcu.

Ea a fost promovată la Înalta Curte, în 2019, de către Secţia pentru judecători a CSM dominată de judecătoarea Lia Savonea, după ce a fost selectată de o comisie de examinare din care a făcut parte şi fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader. Detalii aici.

Judecătoarea Eleni Marcu a fost vicepreşedintă a Curţii de Apel Constanţa şi a semnat scrisoarea şefilor de instanţe care s-au delimitat de protestele magistraţilor împotriva modificărilor operate de PSD-ALDE la legile Justiţiei pe vremea lui Dragnea.

Judecătoarea Eleni Marcu a făcut parte din comisia care i-a dat punctaj aproape maxim judecătoarei Lia Savonea la interviul de promovare la Înalta Curte, deşi Savonea a emis o sentinţă de 8 luni de închisoare cu suspendare pentru act sexual cu un minor, justificând că fetița și-a dat consimțământul.

Context

În mai 2022, CCR a decis că nu a existat prescripţie specială între 25 iunie 2018 şi 30 mai 2022.

Prescripția specială este un instrument care permite magistraților să extindă perioada în care faptele penale pot fi trase la răspundere, prin simpla aducere la cunoștiința incupatului că este vizat de o procedură judiciară.

Pe 25 octombrie 2022, ÎCCJ a emis o decizie interpretativă prin care a stabilit că deciziile CCR privind prescripția se aplică retroactiv, pe principiul legii penale celei mai favorabile, până la data intrării în vigoare a noului cod penal, 1 februarie 2014. Cu alte cuvinte, ÎCCJ a extins perioada în care nu există prescripţie specială și faptele se prescriu mai repede: de la 25 iunie 2018 – 30 mai 2022 la 1 februarie 2014 – 30 mai 2022.

Pe 24 iulie 2023, CJUE a decis că instanţele naţionale pot aplica deciziile CCR, nu şi hotărârea ÎCCJ de extindere a perioadei în care faptele penale se prescriu mai repede. Practic, CJUE a decis că deciziile CCR privind prescripția nu se pot aplica retroactiv pe principiul legii penale celei mai favorabile. CJUE a eliminat astfel perioada 1 februarie 2014 – 25 iunie 2018 în care, potrivit ÎCCJ, faptele se prescriu mai repede. CJUE și-a întărit decizia și în ce privește dosarele de corupție, pe 9 ianuarie 2024.

Instanțele românești aplică haotic deciziile CJUE. Cele mai multe aplică, aplică deciziile CCR și ÎCCJ care spun că faptele se prescriu mai repede în perioada 1 februarie 2014 – 30 mai 2022.

Consecința este că și mai mulți inculpați scapă de procesele penale prin prescripție. Ultimul exemplu major: Elena Udrea a scăpat de dosarul Hidroeletrica în care era acuzată că a primit mită o geantă cu 3,8 milioane de euro cash și acțiuni în valoare de 900.000 de euro la EVZ. Chiar dacă a încetat procesul penal pe prescripție, ÎCCJ a decis totuși ca statul să îi confiște Elenei Udrea 3,4 milioane de euro.

Cu toate acestea există și excepții curajoase, notabile, chiar la nivelul Înaltei Curți. Spre exemplu, pe 30 ianuarie 2024, un complet al ÎCCJ din care au făcut parte magistrații Iulian Dragomir și Cristina Rotaru au ținut cont de faptul că deciziile CJUE sunt obligatorii și că se aplică inclusiv în dosarele de corupție și nu au încetat procesul penal pe prescripție în dosarul milionarului Dragoș Dobrescu, membru al Grupului de la Monaco. Citește motivarea aici.