Iohannis: Instituțiile europene trebuie conduse de persoane alese corect, cu participarea tuturor statelor, care să fie „curați ca lacrima” / Antonio Costa, propus președinte al Consiliului European, a demisionat din funcția de premier al Portugaliei în urma unei investigasții

Președintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că instituțiile europene trebuie conduse de persoane alese corect, cu participarea tuturor statelor, personalități foarte respectate, asupra cărora nu poate plana nicio suspiciune sau, cum se spune, să fie „curați ca lacrima”.

„Nominalizări pentru funcțiile de conducere din UE trebuie să fie un pachet impecabil, puternic, de încredere maximală, negociat la sânge, dar ținut cont de toate pretențiile naționale și politice. Până acolo mai e cale lungă”, a precizat președintele Iohannis.

• Citește și EXCLUSIV Ce variante de funcții în UE sunt pe masă pentru Klaus Iohannis la finalul mandatului / Ultimele scenarii vehiculate la Bruxelles – Surse

Șeful statului a insistat că interesele statelor membre trebuie să prevaleze în fața intereselor familiilor politice europene.

„UE este o uniune de state, nu de partide și atunci ceea ce trebuie negociat trebuie negociat în așa fel încât toate statele să se simtă implicate, responsabilizate și servite în funcție de interesul național. Nu e posibil ca vreun stat membru să fie ignorat, marginalizat sau neimplicat în aceste negocieri și, dacă așa s-ar fi întâmplat, ar trebui corectat. (…) Chiar dacă aceste familii politice au și trebuie să aibă o greutate în negocierea funcțiilor, acestea nu pot suprima dreptul statelor de a negocia și de a decide”, a declarat Iohannis.

Președintele a menționat că România este tratată corect:

„România e tratată corect, m-am asigurat de acest lucru.”

Numele discutate pentru principalele posturi de conducere din UE sunt, potrivit surselor Politico: germanca Ursula von der Leyen din PPE şi-ar păstra postul de preşedintă a Comisiei Europene, malteza Roberta Metsola, membră tot a PPE pe cel de preşedintă a Parlamentului European (dar numai pentru jumătate din cei 5 ani de mandat), fostul premier social-democrat portughez António Costa ar urma să devină preşedinte al Consiliului European, iar şefa guvernului eston, liberala Kaja Kallas, ar urma să preia postul de Înalt reprezentant pentru acţiune externă şi politica de securitate.

António Costa a fost investigat în Portugalia într-un dosar care a condus la demisia sa din funcţia de premier.

Potrivit surselor Politico, negocierile s-au încheiat fără rezultat luni pentru că popularii europeni – grupul politic din care face parte și Klaus Iohannis – vor jumătate din mandatul de președinte al Consiliului European.

Declarațiile președintelui Iohannis pe acest subiect:

Luni seara a avut loc o întâlnire informală a șefilor de stat și de guverne din Consiliul European și am discutat posibile soluții pentru funcțiile de conducere din UE. A fst o discuție informală și nu voi da detalii, dar îmi permit câteva considerații despre ce ar trebui să fie rezultatul după părerea mea.

Avem un proiect de mare viitor dacă gestionăm acest viitor corect, în linie cu așteptările cetățenilor europeni și în așa fel încât să contăm în ecuația globală.

Fiind negocieri politice, ele sunt complicate fiindcă arhitectura UE este complexă.

UE este o uniune de state, nu de partide și atunci ceea ce trebuie negociat trebuie negociat în așa fel încât toate statele să se simtă implicate, responsabilizate și servite în funcție de interesul național. Nu e posibil ca vreun stat membru să fie ignorat, marginalizat sau neimplicat în aceste negocieri și, dacă așa s-ar fi întâmplat, ar trebui corectat.

Avem în UE și familiile politice. E utilă în special pentru a gestiona mai bine viața parlamentară europeană. Chiar dacă aceste familii politice au și trebuie să aibă o greutate în negocierea funcțiilor, acestea nu pot suprima dreptul statelor de a negocia și de a decide.

Familiile politice europene nu au exact același rol pe care îl au partidele în viața politică a statelor naționale.

Și dacă aceste familii politice ar exagera în influența lor, acest lucru ar treui corectat. Deci trebuie să avem un echilibru, fin și negociat.

Dar haideți să nu uităm pe cetățeanul european. Europenii au așteptări de la instituțiile europene și acestea nu au fost întotdeauna satisfăcute. Există o distanță prea mare între alegător și Bruxelles, cum se spune generic. Ar fi de dorit și e important ca acestea două să se reapropie.

De exemplu, am avut și cred că o să mai avem proteste extinse ale fermierilor pentru că s-au reglementat anumite zone și se simt amenințați în chiar existența lor. Aceste proteste au avut loc în 2024, chit că reglementările sunt din 2020. Am întrebat public și n-am primit răspuns: cum s-a putut să se reglementeze în 2020 ceva ce privește fermierii fără să se discute cu ei până când au ieșit în stradă în 2024.

Instituțiile europene trebuie conduse de persoane alese corect, cu participarea tuturor familiilor politice, a tuturor statelor mambere, dar care sunt foarte respectate, asupra cărora nu poate plana nicio suspiciune sau, cum se spune la noi, să fie „curați ca lacrima”.

Deci pachetul de nominalizări de personalități trebuie să fie un pachet impecabil, puternic, de încredere maximală, negociat la sânge, dar ținut cont de toate pretențiile naționale și politice și până acolo mai e cale lungă.

România e tratată corect, m-am asigurat de acest lucru.