Cercetătorii japonezi creează o piele vie care le permite roboților să zâmbească

O față roz, flască, cu ochii bulbucați și un zâmbet greu de deslușit. Dacă nu sunteți familiarizați cu această imagine ciudată, ea a devenit virală în presă și pe rețelele sociale în ultimele zile. Totul a pornit de la un videoclip publicat pe site-ul revistei Cell Reports Physical Science, scrie Le Figaro.

„Prototipul arată mai mult ca un Haribo decât ca un om”, comentează BBC. Pe X, internauții sunt îngrijorați de faptul că acești roboți devin tot mai umanoizi și fac referire la jocul Detroit Become Human al studioului Quantic Dream. Jocul în cauză, lansat în 2018, abordează problemele morale din spatele creării unor androizi din ce în ce mai asemănători cu ființele umane.

Researchers have found a way to bind engineered skin tissue to the complex forms of humanoid robots. #UTokyoResearch #robotics #bioengineering https://t.co/sRfebItIml pic.twitter.com/iM2WSqjM5H

— UTokyo | 東京大学 (@UTokyo_News_en) June 25, 2024

Această tehnologie, demnă de un film SF, a fost creată în Japonia de cercetătorii de la Universitatea din Tokyo. Pentru a face roboții și mai umani, aceștia au dezvoltat un prototip de piele celulară creat în laborator. Aceasta este alcătuită din colagen și elastină, cu mici țesuturi de legătură care permit „expresii faciale fluide și mișcări ale corpului”, precizează studiul. Textura este capabilă să acopere complet structuri 3D.

Regenerarea pielii

Acesta este modul în care pielea în cauză, plasată pe un chip animat, este capabilă să zâmbească, așa cum se arată în videoclip. „Inspirați de această mișcare de zâmbet generată de acțiunea mușchiului zigomaticus major, am creat o față robotizată acoperită cu un echivalent de dermă și un strat de silicon conectat la un cursor prin intermediul unor ancore de tip perforație”, detaliază cercetătorii în studiul lor.

Mai mult, acest nou tip de piele este capabil să se „regenereze”, spun oamenii de știință. Acest lucru se datorează faptului că, odată ce gelul a fost aplicat pe structura 3D, sunt făcute găuri în ea. Găurile sunt apoi umplute cu colagenul care permite acestei importante regenerări să aibă loc.

„Spre deosebire de alte materiale auto-cicatrizante, care necesită căldură sau presiune pentru a declanșa adeziunea la suprafețele deteriorate, acest echivalent poate regenera defectele prin proliferarea celulară fără niciun declanșator”, asigură autorul principal al studiului, profesorul Shoji Takeuchi. Potrivit lui Takeuchi, acest model ar putea avea aplicații în industria cosmetică și în chirurgia ortopedică.