NATO a testat într-un exercițiu desfășurat în  România dispozitivul antidronă în eventualitatea unor atacuri

Analiză Defense News, preluată de Rador:

După luni întregi de amânări, NATO și-a adoptat primul său regulament antidronă, testându-și principiile în cadrul unor manevre de pe malul Mării Negre, marcate însă de apariția pe apă a altor ambarcațiuni.

Obiectivul exercițiului Ramstein Legacy, desfășurat în Dobrogea în perioada 3 – 14 iunie, fusese acela de a întări apărarea aeriană și antirachetă printr-o suplimentară supraveghere vinzând atacuri ale unor sisteme fără pilot din Clasa I – o referire la drone mici, mini- și micro.

Unitățile partivipante au provenit din România, Germania, Portugalia, Ungaria, Franța, Turcia și Polonia, fiind sprijinte de avioane de război britanice și finlandeze. În plus, au mai fost invitate și alte trei companii care să-și introducă propria aparatură antidronă, respectiv, firma Echodyne, din Statele Unite, Grupul francez CS și Rohde & Schwartz – o firmă electronică germană.

“Class I UAS au devenit cel mai mare pericol costatat deocamdată de noi în decursul unui conflict militar. Cum, timp de mulți ani, superioritatea aeriană a fost unul dintre pilonii doctrinei NATO, recent, am constatat că situația s-a schimbat”, a declarat Cristian Coman, cercetător-șef la centrul NATO comun de informații, supraveghere și recunoaștere de la Biroul NATO de Comunicații și Informare (NCIA).

În prima zi de instrucție, participanților li s-a cerut să se familiarizeze cu capacitatea aparaturii – apartură de război electronică, radare și sisteme de comandă-control.

Următoarele zile s-au concentrat asupra unor manevre active, fiecare scenariu având o dificultate sporită. Printre cei implicați în această etapă s-au numărat ofițeri din cadrul Centrului Italian de Excelență C-UAS, care au jucat rolul inamicului.

“În cadrul acestor manevre, noi deținem rolul activ al inamicului, caz în care noi reprezentăm pericolul pe care participanții tebuie să îl identifice și să îl contracareze. Operăm niște drone care sunt comune și de uz civil”, le-a declarat reporterilor Federico Fugazzotto, comandor-locotenent al marinei italiene.

Printre modelele implicate s-au numărat drone americane de tip Parrot Disco, precum și două tipuri de drone DJI, produse în China. Participanții la manevre au fost sfătuiți să-și folosească aparatura de detectare ca să poată depista identitatea electronică a dronelor.

Potrivit declarațiilor lui Fugazzotto, scenariile tot mai complexe includ zboruri pe diverse distanțe, puncte de la sol care disimulează lansarea și atacuri simultane prin diverse sisteme.

Mirajul Crimeii

Pe măsură ce instrucția era în curs de desfășurare, experți din cadrul NCIA au confirmat pentru Defense News că un GPS a fost depistat și a afectat o serie de drone, deși oficialii nu au precizat sursa. Acest mod de interferență este legat de sistemele de navigare ale dronelor cu scopul de a le distruge sau de a le dezorienta.

“Atunci când ai avut la îndemână telecomanda dronei respective, unde deții de obicei controlul, indicatorul din mâna mea ar fixa o anume locație din Crimea”, a declarat penru Defense News Mario Behn, cercetător principal la NCIA. “Dar drona era încă aici, ceea ce, desigur, e practic imposibil, atâta vreme cât raza ei este una lungă”.

În ambele zile ale programului Ramstein Legacy, datele oferite de pagina web GPSJam demonstrau un mare număr GPS-uri, care acopereau toată Constanța.

Personalul militar de aici a fost destul de vag în privința tehnicilor și a aparaturii folosite în vederea eliminării interferenței, invocând temeri de securitate legate de dezvăluirea contramăsurilor occidentale.

O aglomerație crescândă s-a semnalat în zona din jurul bazei aeriene Mihail Kogălniceanu, unde au fost folosite avioane finlandeze de tip F/A-18 și avioane britanice de război. Manevrele au marcat prima participare a Finlandei la o mobilizare în străinătate a NATO începând din aprilie 2023, când țara a aderat la NATO.

Întrebat dacă este obișnuit să zboare într-o asemenea aglomerție, lt-colonelul Rami Lindstrom, comandantul detașamentului F/A-18 din România, a recunoscut amestecul GPS-rilor, dar nu s-a arătat sigur că asta ar afecta aparatura.

“Am primit o mulțime de rapoarte din Finlanda pe tema unor incidente similare, așa că ne-am cam obișnuit cu asta. Dar F-18 este un cal de bătaie și rezistă la toate astea”, a declarat Lindstrom într-un inteviu pentru Defense News.

“Se poate spune că ne cunoaștem vecinul și ne-ar plăcea să mai facem un schimb de informații pe tema asta cu aliații noștri”, a mai adăugat oficialul finlandez, referindu-se la Rusia.

Din nou la școală

În 2019, NCIA a înființato academie la Oeiras, în Portugalia, dorind ca astfel să asigure o instrucție în maerie de sisteme NATO de comunicare, coordonare și control aerian și securitate cibernetică. Cum dronele sunt omniprezente în strategiile militare din ziua de azi, școala pune accentul pe schimbare.

„Ideea noastră ar fi aceea de a contrabalasa programa UAS prin cursuri, urmate de un instructaj practic mai detaliat or, un asemenea program va fi ușor de integrat în programa cvademiei portugheze”, a spus Behn.

Totuși, există unele greutăți în atingerea obiectivului, mai ales când se pune problema unei model-standard de funcționare.

Un motiv ar fi acela că arsenalul de drone al țărilor NATO este atât de divers încât găsirea unui anume gen de instructaj se va dovedi încurcată. La asta se adaugă nesfârșitul joc de-a șoarecele și pisica legat de achiziționarea unor drone perfecționate și de găsirea unor mai bune măsuri de contracarare.

“Procesul de achiziție dureză ani de zile, numai că noi nu avem la dispoziție niște ani ca să ne putem apăra în fața unor drone mici”, a declarat Coman.

Articol de Elisabeth Gosselin-Malo / Traducerea: Alexandru Danga