Cum explică DNA decizia fără precedent din cazul condamnatului Remus Truică de a NU contesta verdictul de liberare condiționată din închisoare: Instanțele resping contestațiile în astfel de cazuri, a executat două treimi din pedeapsă și a achitat despăgubirile de 30.000 de euro

Pe 9 iulie, la ora 12:55, omul de afaceri Remus Truică a ieşit pe poarta penitenciarului Jilava – relata PROtv. Pe 3 iulie, Judecătoria Sectorului 4 a dispus liberarea sa condiţionată, iar DNA nu a mai formulat apel, o mişcare surprinzătoare în condiţiile în care procurorii atacă, de regulă, astfel de decizii.

Într-un răspuns oficial pentru G4Media.ro, DNA a admis că nu a mai formulat contestaţie împotriva deciziei de liberare condiţionată în cazul lui Remus Truică şi explică prin faptul că omului de afaceri i s-au aplicat prevederile mai permisive ale vechiului Cod penal, pe principiul legii penale mai favorabile. DNA arată că Truică a executat două treimi din pedeapsă în condiţiile în care a stat în puşcărie 1.707 zile din totalul de 2.556.

În plus arată DNA, Remus Truică a plătit despăgubirile la care a fost obligat de către instanţă.  “Din actele dosarului rezultă că petentul-condamnat a achitat integral despăgubirile către partea civilă – Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor, inclusiv suma la care era obligat în solidar cu coinculpații”, arată DNA.

Potrivit deciziei de condamnare din decembrie 2020, Remus Truică avea de plătit, în solidar cu alte persoane condamnate, despăgubiri de aproape 18.000 de euro şi peste 58.000 de lei, în total aproape 30.000 de euro.

“Obligă în solidar pe inculpații Truică Remus, Roșu Robert Mihăiță, Al României Paul Philippe, Gheorghiță Dragomira, Dicu Corina Teodora și Stoian Ioan la plata sumei de 17.829,73 euro, contravaloarea în lei la cursul B.N.R. din ziua plății efective, către partea civilă (Romsilva – n.r.), cu titlu de despăgubiri civile materiale.

Obligă pe inculpații Truică Remus, Roșu Robert Mihăiță, Al României Paul Philippe, Gheorghiță Dragomira, Dicu Corina Teodora și Stoian Ioan la plata sumei de câte 2.000 lei către partea civilă, Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecția Plantelor, reprezentând cheltuieli judiciare.

Obligă pe inculpații Truică Remus, Al României Paul Philippe, SC RECIPLIA SRL la plata sumei de 55.300 lei fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare către stat în primă instanță, pe Păvăloiu Nela la plata sumei de 15.300 lei și pe Chiriac Theodor la plata sumei de 7.300 lei, cu același titlu.

Obligă apelanții inculpați Truică Remus, SC Reciplia SRL, Ignatenko (fostă Păvăloiu) Nela, Andronic Dan Cătălin, Mateescu Lucian Claudiu, Marcovici Marius Andrei, Al României Paul Philippe și Chiriac Theodor la plata sumei de câte 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat”, se arată în decizia de condamnare.

“În plus, pe lângă aceste criterii, la analiza oportunității declarării căii de atac s-a avut în vedere atât data săvârșirii faptelor (2006-2009), cât și gradul extrem de redus al admisibilității contestațiilor în această materie.[1]

[1] A se vedea Decizia penală nr. 168/C din data de 01.03.2024, pronunțată în dosarul nr. 277/4/2024 al Tribunalului Ilfov”, a adăugat DNA.

Vezi răspunsul DNA în integralitate aici.

Exemplul oferit de DNA pentru a demonstra că instanţele resping contestaţiile formulate împotriva deciziilor de liberare condiţionată se referă la Theodor Nicolescu, un fost secretar de stat din Ministerul Justiţiei, condamnat în 2019 la 8 ani de închisoare pentru luare de mită într-un dosar legat de retrocedări.

Un alt exemplu recent, din 4 iulie, arată că fostul primar al Piteștiului, Tudor Pendiuc, a rămas în închisoare după ce Tribunalul Argeș a admis contestația procurorilor DNA și a desființat hotărârea de eliberare condiționată pronunțată de instanța ierarhic inferioară. Tribunalul Argeş i-a fixat lui Tudor Pendiuc un termen de reiterare a cererii peste 6 luni, iar decizia este definitivă.

Context. Pe 17 decembrie 2020, un complet de la Înalta Curte, condus de fostul judecător Ionuţ Matei, l-a condamnat pe Remus Truică la 7 ani de detenţie în dosarul Ferma Băneasa.

Aşa zisul prinţ Paul al României a fost condamnat la 3 ani şi 4 luni, dar a fugit în Franţa, iar acum statul român se luptă să îl aducă în ţară. Atât Franţa, cât şi Malta au refuzat extrădarea sa.

Instanţa i-a condamnat şi pe adevăraţii beneficiari ai acestei afaceri: miliardarul israelian Benyamin Steinmetz şi consultantul politic Tal Silberstein au primit câte 5 ani de detenţie. Mandatul european de arestare nu a fost executat însă de Elveţia, Grecia şi Cipru în cazul lui Steinmetz.

Instanţa a anulat retrocedarea terenurilor fostei Ferme regale de la Băneasa şi a pădurii Fundu Sacului din Snagov, evaluate la 145 de milioane de euro, şi care ajunseseră la o firmă a lui Steinmetz. Instituţiile care trebuie să se asigure că sentinţa a fost executată sunt Ministerul FInanţelor prin ANAF şi Romsilva.

Cine e Beny Steinmetz. A fost considerat cel mai bogat israelian şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume. A fost locul 178 la nivel mondial, cu o avere estimată la 7,4 miliarde de dolari.

Este unul dintre investitorii proiectului minier de la Roşia Montana. În iulie 2020, DIICOT – condusă pe atunci de Giorgiana Hosu – a clasat pista de anchetă din dosarul Black Cube care viza implicarea miliardarului în operaţiunea de spionare şi hărţuire a fostei şefe DNA Laura Codruţa Kovesi.

Tal Silberstein a fost consultant politic al premierilor Adrian Năstase, Călin Popescu Tăriceanu, apoi ai PDL şi ai fostului preşedinte al României, Traian Băsescu.

În august 2017, Steinmetz și Silberstein au fost arestați în Israel pentru fraudă și spălare de bani în legătură cu presupuse ilegalități comise în România, potrivit unei declarații în fața Curții din Rishon Letzion a anchetatorului Avshalom Ahrak, citate de cotidianul Haaretz.

În noiembrie 2018, fostul președinte Traian Băsescu a fost audiat ca martor la DNA în cadrul unei comisii rogatorii cu Israelul în dosarul în care oamenii de afaceri Beny Steinmetz și Tal Silberstein au fost arestați în 2017