Parlamentul European menține un cordon sanitar în jurul extremei drepte

Deputații europeni au menținut marți un cordon sanitar în jurul unei părți a extremei drepte, zădărnicind speranțele „Patrioților pentru Europa” de a obține posturi de vicepreședinte, scrie agenția AFP.

O nouă formațiune condusă de Jordan Bardella, Patrioții pentru Europa reprezintă a treia forță ca mărime din Parlamentul European, cu 84 de deputați. Mulți dintre membrii lor sunt reticenți în a sprijini Ucraina și provin din Rassemblement National (Franța), Fidesz al lui Viktor Orban și Vox (Spania).

În conformitate cu cheia de distribuție obișnuită, două dintre cele 14 funcții de vicepreședinte al Parlamentului – responsabile de conducerea sesiunilor prin orchestrarea voturilor și a discursurilor – le reveneau.

Grupul de extremă dreapta dorea ca în aceste funcții să fie aleși francezul Fabrice Leggeri, fost șef al Frontex – agenția UE pentru frontiere – și cehoaica Klara Dostalova. Ei au fost însă excluși printr-un cordon sanitar pe care îl consideră „nedemocratic”.

“Deficit democratic”

„Avem impresia că votul alegătorilor nu este respectat”, a declarat pentru AFP Fabrice Leggeri, care concura pentru un post de vicepreședinte.

„Dar mai presus de toate, ceea ce este șocant este că dreapta votează pentru extrema stângă”, a subliniat el, menționând că în turul al doilea al acestor alegeri a fost ales Younous Omarjee (La Gauche), în detrimentul unui candidat Patrioți pentru Europa.

Deși coaliția centristă formată din PPE (dreapta, 188 de locuri), Renew (liberali, 77) și S&D (social-democrați, 136) deține încă majoritatea în Parlament, dreapta radicală și naționalistă a făcut mari progrese de la alegerile din iunie și dorește să aibă mai multă greutate. Eșecul de a obține vicepreședinții a fost o dovadă a unui „deficit democratic”, a declarat Leggeri.

La finalul votului, PPE de dreapta a obținut 3 din cele 14 funcții de vicepreședinte, social-democrații 5, iar Verzii și Stânga câte una. Dintre cele două funcții de vicepreședinte care revin liberalilor Renew, una îi revine eurodeputatei Sophie Wilmès: prima femeie care a devenit prim-ministru al Belgiei în 2019, ea a condus diplomația belgiană din octombrie 2020 până în 2022.

ECR, grupul conservatorilor și reformiștilor europeni de extremă dreaptă (78 de eurodeputați) asociat cu șefa guvernului italian Giorgia Meloni, care a avut un vicepreședinte din 2022, a câștigat un al doilea post.

Spre deosebire de Patrioți, eurodeputații ECR sunt atlantiști și în favoarea sprijinului militar pentru Ucraina, ceea ce le permite să scape de cordonul sanitar. „Nu vrem să vedem prieteni ai lui Putin reprezentând instituția”, a explicat purtătorul de cuvânt al PPE, Pedro Lopez de Pablo.

Printre Patrioți, există câteva profiluri controversate, inclusiv cel al generalului italian Roberto Vannacci, membru al Ligii lui Matteo Salvini și autor al unei cărți pline de declarații homofobe, misogine și anti-migranți. De asemenea, eurodeputații Patrioți ar putea fi excluși săptămâna viitoare de la președinția comisiilor parlamentare.

Metsola, realeasă

Eurodeputații au votat marți și pentru președinția parlamentului, reînnoind mandatul de doi ani și jumătate al conservatoarei malteze Roberta Metsola. Cei 720 de eurodeputați, dintre care 39% femei, au votat în majoritate covârșitoare (562 de voturi) în favoarea Robertei Metsola, 45 de ani.

Membră a PPE (dreapta), cea mai mare forță politică din Parlament, și a treia femeie care ocupă această funcție după franțuzoaicele Simone Veil și Nicole Fontaine, Roberta Metsola s-a distins în special prin sprijinul său foarte activ pentru Ucraina.

„Avem nevoie de un Parlament puternic într-o Uniune puternică (…) mențineți presiunea pentru a ne garanta dreptul de inițiativă (față de Comisie) și pentru a ne îmbunătăți competențele de control și de anchetă”, a insistat ea.

Ecologiștii, curtați

Această sesiune plenară de la Strasbourg, care a demarat o nouă legislatură de cinci ani cu „Oda bucuriei” a lui Beethoven, va fi marcată joi de un vot pentru reînnoirea mandatului lui Ursula von der Leyen în calitate de președinte al Comisiei Europene. În cazul în care coaliția PPE-socialist-liberală obține joi majoritatea absolută de 361 de deputați europeni de care are nevoie pentru a fi reconfirmată în funcție, liderul german trebuie, de asemenea, să se ferească de dezertările semnificative așteptate în cadrul unui vot secret foarte strâns.

Acest lucru ar putea-o determina să caute sprijinul ecologiștilor (53 de locuri), care cer angajamente privind Pactul verde.Ea ar putea chiar să fie nevoită să se bazeze pe membrii ECR. Cu toate acestea, liberalii, socialiștii și verzii se opun vehement oricărei recurgeri la ECR pentru a consolida șefia executivului european.

Pentru co-liderul Verzilor, Terry Reintke, „este esențial să construim o majoritate stabilă cu partide pro-democrație și pro-UE”.