Vicepreședinții români ai Parlamentului European, în direct la G4Media: ”Am luat peste 400 de voturi, cam cât a luat președinta UE” / ”Trebuie să ne asigurăm că Europa domină această tranziție verde. Dacă ne punem toți panouri fabricate în China nu am făcut nimic„

În premieră, cei doi vicepreședinți români ai Parlamentului European și Gabriela Drăgan, profesor universitar la Academia de Studii Economice, specializat pe politici europene, vor discuta LIVE ONLINE pe G4Media, într-o dezbatere moderată de redactorul șef G4Media Cristian Pantazi.

Gabriela Drăgan despre ce portofoliu european ar trebui să se axeze propunerea României:

Până la urmă e comisarul din partea României, dar va fi un comisar european, care va apăra interesele Uniunii Europene. Va primi mai întâi acceptul comisiei juridice din PE, apoi avizul comisiilor de specialitate, va trebui sa fim atenți (note bene: în mandatul anterior al Comisiei Von der Leyen, Rovana Plumb a fost respinsă de Comisia juridica din PE);

Cred că extinderea e interesantă, pentru ca sunt în aceasta situatie state din zona “gri”, precum Moldova, Ucraina, Balcanii de Vest, care merita sa fie în UE

Portofoliul economic e un portofoliu extrem de important, de complicat, noi nu suntem în zona euro, poate am face pași mai rapizi în această direcție. Cred că extinderea e interesantă, pentru că sunt în această zonă state gri care merită să fie în zona europeană.

Victor Negrescu despre posibilitatea ca el să fie desemnat comisar european din partea României:

Atunci când am candidat pentru funcția de vicepreședinte, am luat peste 400 de voturi, cam cât a luat președinta UE. Premierul României, împreună cu celelalte instituții abilitate cred că vor face evaluarea corectă.

Obiectivul nostru ca țară e să încercăm să influențăm competivitatea UE, așa că trebuie să căpătăm un portofoliu care influențează

Pe zona economică va exista un portofoliu pentru buget, IMM, competitivitate, sunt mai multe modalități prin care putem influența la acest nivel.

Premierul Marcel Ciolacu va avea o întâlnire cu Ursula von der Leyen și ca urmare a acestei discuții vom vedea.  Voi face tot ceea ce pot ca România să fie cât mai bine reprezentată la Bruxelles.

Eu îmi doresc să avem un portofoliu cât mai bun cu România, nu pentru mine. Eu mă ocup de aspectele bugetare, economice, nu e vorba despre mine, e vorba de domeniu și trebuie să identificăm persoana care poate reprezenta cel mai bine România, iar țara noastră are mai multe persoane care o pot reprezenta la acest nivel.

Se vorbea de Mihai Tudose, s-a mai discutat și de alte nume. Au mai fost Adina Vălean, Cioloș, Corina Crețu, Orban. Acum mă bucur că se discută de mai multe nume, nu sunt multe critici la adresa celor care sunt nominalizați.

Cred însă că România trebuie să obțină un domeniu bun, relevant pentru țara noastră.

Gabriela Drăgan despre temporizarea Green-deal:

Avem deja un cadru legal destul de complex. Green Deal-ul se sprijină deja pe multe reglementări, pe ținte clare, cu cât trebuie să reducem emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030, apoi 2050, etc. Acum, soluțiile tehnice, tehnologice, chiar dacă la început păreau identificate corect, pot fi ameliorate.

Sigur că ne propunem să renunțăm la combustibili solizi, dar în măsura în care avem alternativă.

Materialele din China, trebuie să vedem dacă avem cu ce le produce aici, poate e mai bine să importăm totuși, sunt o sumedenie de întrebări.

Problema la nivelul UE e că UE e formată dintr-o multitudine de state și cum faci ca aceste state să rezoneze și să gândească la fel. Să putem identifica acel mers comun.

Victor Negrescu:

Trebuie ca cetățenii să fie pregătiți să lucreze în aceste noi domenii de activitate, iar în acest moment nu au aceste competențe.

Trebuie să ne asigurăm că Europa domină această tranziție verde. Dacă ne punem toți panouri fabricate în China nu am făcut nimic. Înlocuim dependența față de Rusia, cu dependența față de China.

Gabriela Drăgan:

Vrem să fim autonomie, independență, să nu mai depindem de materiile prime din China sau alte state, dar cu ce le înlocuim? Cu ce producem panouri sau energie solară?

Pe piața internă în continuare există bariere și cel puțin al acest moment e nevoie de finanțări foarte mari, acum ne bazăm pe bani publici, dar trebui să facem ca banii privați să nu plece afară. Banii aceștia trebuie menținuți aici în UE.

Am văzut că se discută un fond european de competitivitate. Mereu trebuie să fim atenți și să nu avem așteptări exagerat din partea Uniunii.

Nicu Ștefănuță despre politica Green-deal

E foarte cald în București sunt spre 40 de grade. Ultimele 11 luni au fost cele mai calde din istorie. Ideea e că schimbările climatice se accelerează. Green-deal nu e politică ecologică, e o politică industrială, de business. Aceste politici nu se schimbă o dată la 5 ani. Noi am votat-o pe Ursula von der Leyen că Green-deal-ul nu se schimbă.

Schimbările climatice se accelerează, dacă decelarăm nu schimbăm nimic.

Au fost mai multe elemente care s-au adunat și au format acest cocktail.

Nicu Ștefănuță:

Ar trebui să ne dezvoltăm propriile resurse regenerabilă, unde putem fi regi, mă refer la România. Din 2029 s-ar putea ca locuințele, clădirile să fie taxate dacă nu respectă criterii de eficiență energetică.

Se dezvoltă o nouă economie a lumii și oamenii rămân fără joburi. Facultățile de la noi pregătesc tineri pentru meserii care nu se mai fac. Ne paște o criză socială.

După mine, și din zona politică din care vin eu, s-a discutat puțin despre chestiune socială, lipsa accesului la locuințe pentru tineri, lipsa accesului la transporturl public. Să ne gândim la unele din aceste lipsuri, să fie prinse în noile bugete.

Eu cred că și așa viața e complicată pentru cei care vor să acceadă la fonduri europene. Eu cred că e ultimul tren pe care-l putem prinde în zona coeziunii.

E foarte important să simplificăm, să lăsăm oamenii să ajungă la ONG-uri, la oameni, la primării. Aș dori ca simplificarea să fie cuvântul cheie.

Ce vrea Comisia Europeană este ca securizeze elementele statului de drept și elemente de drepturi ale cetățeanului, să se asigure că banii aceștia nu ajung în buzunarele prietenilor lui Orban. Pentru mine, elementul coeziunii e cheie, pentru că avem o Românii bogată și o Românie săracă.

Gabriela Drăgan, prof. univ. ASE București:

PNRR vine ca un instrument suplimentar bugetului. Are și cu totul alte reguli, o întrebare dacă un astfel de instrument care a completat bugetul UE va mai fi dorit după 2028. Să nu uităm că acești bani vor trebui dați înapoi. Analiștii discută cum va arăta bugetul care va fi încărcat după 2028 și cu banii împrumutați pentru PNRR.

Bugetul susține toate politicile Uniunii. Fără buget nu vom avea o Uniune. Din ce resurse va fi finanțat bugetul pentru că în acest moment 2/3 din buget provin din contribuțiile naționale și asta e o mare întrebare, reușim să găsim și alte resurse, pentru a nu mai depinde de contribuțiile naționale?

E și o propunere de taxă pe profitul companiilor. Eu zic că banii au fost repartizați corespunzător, în principal după nivelul PIB / locuitor, iar statele mai puțin dezvoltate primeau cei mai mulți bani.

Cum vom cheltui banii putem, discuta, problema este cum vom realiza acest buget. Sunt foarte multe întrebări.

Victor Negrescu despre ”PNRR-izarea” fondurilor de coeziune:

E important să avem aceste dezbateri în sens cât mai larg. Sunt state membre și partide care și-ar dori să modifice substanțial această politică, să o apropie mai mult de PNRR. Noi nu credem că trebuie să se facă lucrul acesta. Am văzut acest mecanism pentru reducerea decalajelor dintre statele membre. Noi, PSD, am făcut tot posibilul să securizăm roluri cât mai importante.

Nu putem să rămânem într-o stare de blocaj, vrem o politică de coeziune de tip smart. Ala nevoia de a măsura mai exact impactul fondurilor alocate, să nu dublăm fondurile.

Ideea aceasta de a limita accesul de a împovăra și mai mult zonele subdezvoltate nu cred că va ajuta regiunile subdezvoltate să reducă din decalaj.

PNRR-izarea înseamnă ca zonele cu deficiențe, care au rămas în urmă să fie în situația în care s nu poată să reducă decalajele, să fie obligate să facă anumite proiecte la care nu pot face față. PNRR-izarea înseamnă competiție europeană.

România nu are capacitatea de a intra într-o competiție cu o regiune din Franța.

Articolul inițial:

Dezbaterea va fi transmisă LIVE, vineri, 2 august, începând cu ora 14:00 pe Facebook și Youtube G4Media.

Temele principale de discuție:

• Viitorul politicii de coeziune. Cum vor fi alocate fondurile europene, pe model clasic sau pe model PNRR cu condiționare de reforme;
• Competitivitatea economică a UE. Europa e într-o pierdere constantă de competitivitate în fața SUA și a Chinei. Care sunt politicile mari care trebuie adoptate, ce trebuie schimbat la cele existente;
• Green Deal. Cât din politica ecologică a UE va rămâne, cât se va schimba;
• Procesul de extindere a UE: care e miza politică și economică;
• Rolul României în UE: care sunt zonele în care Bucureștiul vrea să-și impună agenda, ce politici vrea să promoveze în interiorul Uniunii;

Evenimentul face parte din proiectul co-finanțat  de Uniunea Europeană (Parlamentul European prin DG Communication): „EuroVOT: learning from the crises, shaping the future”.