Legătura dintre dietă și longevitate. Ne putem prelungi viața cu ajutorul mâncării?

Probabil toți vrem să mâncăm mai sănătos avem diverse motivații. Unii ne gândim la numărul de kilograme și la cum vin hainele pe noi, alții vrem să fim într-un confort fizic zi de zi cu corpul nostru, alții vrem să nu ne arătăm vârstă (fiind știut faptul că obezitatea ne face să arătăm mai în vârstă), alții ne temem de boli, etc.

În ceea ce privește prelungirea vieții nu există o dietă exactă de urmat. Există însă recomandări ce se pot face privind stilul de viață, dar certitudini nu există. În funcție de mediul în care trăiești, în funcție de moștenirea genetică pe care o ai, unele sfaturi pot avea rezultate mai bune sau mai proaste pe diverși indivizi.

Cât privește modul de alimentație, cele mai frecvente recomandări care să ajute în longevitate, pe care ni le fac oamenii de știință sunt cele legate de restricția calorică (mâncat mai puțin) și fereastra de alimentație (timpul ce se scurge între mese – intermitent fasting-ul).

• În producția video G4Media „Fântâna de sănătate”, realizată de Tania Fântână, nutriționist dietetician, vorbim despre legătura dintre alimentație și prelungirea vieții.

Așadar, atunci când mănânci mai puțin, corpul are răgazul necesar pentru a se recupera mai bine din boli, pentru a repara anumite anomalii care apar în procesele de diviziune celulară, pentru a avea un somn odihnitor. Cum mănânci mai puțin într-o lume în care mâncarea e tot mai multă și la fiecare pas?Aici ține de autocontrolul fiecăruia, ține de o anumită maturitate și experiență pe drumul reeducării alimentare și până la urmă de motivație și reziliența fiecăruia pentru a-și atinge scopurile.Dar oare în această restricție calorică și mâncat puțin contează ce alimente alegem? Da, foarte mult. Sunt recomandate sursele vegetale de hrană (fructe, legume, nuci și semințe) dar și proteinele de înaltă calitate (pește, ouă, lactate degresate și carne slabă). Cerealele și carbohidrații se adaptează fiecărei persoane după nivelul de activitate fizică desfășurată.

O altă condiție importantă în prelungirea vieții este să îți menții greutatea în sfera de normoponderabilitate. Să nu fi supraponderal sau obez înseamnă să elimini printre cele mai importante condiții în dezvoltarea bolilor grave.

Un stil de viață în care fumatul nu are ce să caute și nici expunerea prelungită la substanțe chimice (prin prisma profesiei) sunt iarăși condiții importante ca noi să trăim mai mult. Alcoolul este permis în cantități moderate. 2-3 zile pe săptămână în care bem 1-2 pahare de vin nu reprezintă un risc pentru sănătatea noastră.

Somnul suficient, între 7-9 ore pe zi, reprezintă iarăși o măsură prin care ne putem proteja telomerii. Telomerii au un rol important în încetinirea îmbătrânirii celulare și menținerea integrității genomului. Pe măsură ce celulele se divid și telomerii devin mai scurți, aceasta poate declanșa procese celulare și moleculare care contribuie la îmbătrânirea organismului. Prin păstrarea lungimii și integrității telomerilor, se poate preveni deteriorarea cromozomilor și protejarea informației genetice esențiale. Telomerii acționează ca un tampon protector, permițând replicarea corectă a ADN-ului și prevenind pierderea de gene importante. Astfel, prezența telomerilor lungi și funcționali poate prelungi viața celulară.

Un factor cheie în menținerea lungimii telomerilor este enzima numită telomerază. Telomeraza are capacitatea de a adaugă secvențe repetitive la capătul cromozomilor, prelungind telomerii și compensând scurtarea lor cauzată de replicare.

Pe măsură ce îmbătrânim, telomerii se scurtează treptat ca urmare a procesului natural de divizare celulară. Viteza de scurtare a acestora este specifică fiecărei persoane și funcționează ca un ceas pentru celulă, deoarece limitează numărul de diviziuni celulare. Acest proces este asociat cu o serie de boli legate de vârstă, cum ar fi cancerul, bolile cardiovasculare și tulburările neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer și Parkinson.

Dar ce factori influențează acest proces? Studii recente au arătat că factorii de mediu, cum ar fi stresul, dietele dezechilibrate sau tutunul pot afecta direct scurtarea telomerilor. Așadar, din ce reiese din toate cele de mai sus, îmbătrânirea este un proces plurifactorial și depinde mai puțin de câți avocado ai mâncat săptămână asta sau dacă aseară la ora 11 noaptea ai mâncat un ecler. E vorba de ce facem zi de zi, ce gândim, în ce acțiuni care ne tulbură liniștea ne implicăm, în cât lăsăm din mediul toxic să ajungă înspre noi. Este de fapt despre energia în care corpul tău stă cel mai mult zi de zi, este despre a te gândi mai puțin câte zile trăiești și a trăi cât mai frumos fiecare zi.

Tinerețea este o stare care depinde mai puțin de actul de identitate și mai mult de curiozitate, de interes, de flexibilitatea în gândire, despre a trai viața cu ochii larg deschiși, despre prezență și implicare în ceea ce te face fericit.Industria farma ne pune la dispoziție o serie de suplimente, vitamine, antioxidanți care pe hârtie cel puțin promit că ne vor ajuta să trăim mai mult. O serie de proceduri medicale susțin și ele, nu pe bani puțini, același scop. Nu am văzut însă până acum rezultate remarcabile de la cei care le-au folosit.

Cât mănânci și câte kilograme ai contează în starea ta de bine cu tine în fiecare zi. E important să nu iei un pumn de pastile și să nu fi legat de medici și spitale. Mâncarea și stilul de viață sănătos vin să te ajute să împingi cât mai târziu în viață aceste momente și să te ferești de bolile ce îți pot aduce moartea prematură.

Mâncarea rămâne una dintre bucuriile vieții și poate nu ar trebui să-i ștergem acest rol. Folosit însă cu măsură ne putem bucura atât de zile bune cât și de ani cât mai numeroși și mulțumitori.

Notă: Tania Fântână este Nutritionist Dietetician la FantanadeSanatate.com