„Am crezut că o să mor în închisoare” – interviu BBC cu dizidentul rus eliberat Vladimir Kara-Murza

Politicianul rus din opoziție, eliberat în cadrul celui mai mare schimb de deținuți de la sfârșitul Războiului Rece, este dureros de slab – din cauza stresului, spune el. De asemenea, încă nu și-a revenit după transferul brusc dintr-o închisoare de înaltă securitate din Siberia într-un exil forțat, după mai mult de doi ani după gratii.

„Este suprarealist, ca și cum m-aș uita la un film”, descrie el sentimentul, într-un interviu pentru BBC. „Dar este un film bun”, în care se reîntâlnește în sfârșit cu familia pe care nu a mai văzut-o de la arestarea sa la Moscova în aprilie 2022.

Vladimir Kara-Murza, care este și cetățean britanic, a fost găsit vinovat de trădare și condamnat la 25 de ani de închisoare pentru criticarea fermă și persistentă a lui Vladimir Putin și a invaziei la scară largă a Ucrainei.

El și-a petrecut ultimele 11 luni în izolare, fiind obligat să își împăturească patul în fiecare dimineață la ora 05:00 și având la dispoziție hârtie și stilou doar pentru aproximativ o oră în fiecare zi.

„Este atât de ușor să îți pierzi mințile. Îți pierzi simțul timpului, al spațiului. Totul, de fapt”, dezvăluie el, într-unul dintre primele sale interviuri lungi de la eliberare. „Nu faci nimic, nu vorbești cu nimeni, nu mergi nicăieri. Zi după zi, după zi.”

I s-au refuzat apelurile telefonice către casă, nu i s-a permis să vorbească cu copiii săi decât de două ori în peste doi ani. Pedeapsa suplimentară a fost și mai dură, din punct de vedere fizic.

În urmă cu aproape un deceniu, Vladimir Kara-Murza aproape că a murit din cauza unei toxine necunoscute și încă suferă de sechele, inclusiv leziuni nervoase. În septembrie, dezvăluie el acum, un medic din închisoare i-a dat „un an, cel mult 18 luni” de trăit, dacă rămâne după gratii.

„După două otrăviri ale FSB, nu prea am starea de sănătate potrivită pentru o închisoare cu regim strict”, explică el, cu un zâmbet ironic.

Săptămâna trecută, Kara-Murza a fost unul dintre cei opt disidenți ruși care au dispărut din închisorile lor. În timp ce avocații și rudele trăgeau semnalul de alarmă, au început să circule zvonuri despre un schimb iminent. Prizonierii înșiși nu aveau nicio idee.

În schimb, când gardienii au dat buzna în celula lui Kara-Murza din Omsk, acesta a crezut că va fi „dus afară pentru a fi împușcat”, își amintește el. „Chiar am crezut că vor să mă execute”.

El fusese instruit recent să semneze o cerere de grațiere prezidențială, dar a refuzat să ceară îndurare de la Vladimir Putin, pe care îl denunță drept „dictator, uzurpator și ucigaș”.

Kara-Murza a fost transferat la Moscova și la faimoasa închisoare Lefortovo FSB (ex KGB). Cinci zile mai târziu, a fost condus afară pentru a urca într-un autobuz și i-a văzut pe ceilalți disidenți înăuntru, fiecare cu un gardian FSB în cagulă.

Un alt gardian a preluat apoi microfonul autobuzului și a anunțat că au fost luați pentru un schimb de prizonieri, fără detalii.

„Nimeni nu ne-a cerut consimțământul”, spune Kara-Murza. „Am fost urcați într-un avion ca niște vite și am zburat afară”.

Activistul a aterizat în Germania în singurele haine civile pe care le avea: pantaloni lungi și tricou de culoare neagră, precum și șlapii pe care îi folosea pentru dușul din închisoare.

Disidenții ruși făceau parte dintr-un „pachet” de prizonieri politici eliberați, alături de cetățeni americani de marcă, precum jurnalistul Evan Gershkovich.

Trei erau foști activiști din echipa lui Alexei Navalnîi, politicianul de opoziție care a murit subit în închisoare la începutul acestui an. Inițial, Navalnîi trebuia să facă parte din acest schimb complex.

În schimbul disidenților, Rusia a primit o mână de spioni și criminali, inclusiv premiul numărul 1 căutat de Vladimir Putin: un asasin plătit al FSB cunoscut sub numele de Vadim Krasikov, care a ucis în plină zi într-un parc din Berlin.

Judecătorul care l-a condamnat la închisoare pe viață a numit crima un act de „terorism de stat”.

„Pe toți cei care critică acest [schimb], i-aș îndemna respectuos să nu se gândească la schimburi de prizonieri, ci la salvarea de vieți”, susține Kara-Murza, ca răspuns la controversa privind eliberarea lui Krasikov.

Criminalul a fost întâmpinat acasă cu un covor roșu și o îmbrățișare din partea lui Putin însuși. „Nu merită 16 vieți să eliberăm un criminal?”

Pentru o lungă perioadă de timp, Germania nu a fost sigură. Întârzierea, susține Kara-Murza, ar putea fi cea care l-a costat viața pe Alexei Navalnîi.

Bucuria reîntâlnirii soților Kara-Murza este marcată de gândul la deținuții ruși care nu au fost eliberați.

„Sunt atât de fericită și copleșită să-i văd pe acești oameni liberi, dar și foarte tristă că atât de mulți oameni au fost lăsați în urmă”, spune soția sa, Evgenia. „Mă simt vinovată”.

Organizația pentru drepturile omului Memorial enumeră sute de prizonieri politici și ea a militat din greu pentru un grup prioritar. „Sunt oameni cu probleme medicale grave, precum Alexei Gorinov, căruia îi lipsește o parte din plămân, care nu au prea mult timp la dispoziție”.

Soțul ei vorbește despre cei care „încă lâncezesc în Gulagul lui Putin” și despre speranța unor schimburi ulterioare.

El însuși fusese liber doar cinci minute, când a intrat în polemică.

În declarațiile făcute la scurt timp după aterizarea în Germania, Vladimir Kara-Murza a susținut că sancțiunile în legătură cu războiul din Ucraina ar trebui să fie mai bine direcționate.

A existat o revoltă imediată din partea ucrainenilor, care au susținut că prioritatea sa în ceea ce privește eliberarea a fost să atenueze pedeapsa Rusiei pentru războiul purtat.

Kara-Murza o numește calibrare. „Am nevoie de mai multe informații”, recunoaște el. „Îmi dau seama că februarie 2022 a schimbat foarte mult”.

Dar el vrea să știe de ce un avocat rus specializat în drepturile omului nu poate călători în statele baltice pentru o conferință, când o rachetă rusească care conține un cip fabricat în Occident se poate izbi de o clădire rezidențială din Ucraina.

„Responsabilitatea pentru ceea ce face regimul Putin acolo este împărtășită de societatea rusă, din care o mare parte a ales să închidă ochii la abuzuri și represiune”, susține Kara-Murza. „Dar să nu uităm de responsabilitatea acelor țări occidentale care ani de zile au preferat să trateze cu Vladimir Putin și să facă afaceri, știind foarte bine cine era și ce reprezenta”.

În 2022, Vladimir Kara-Murza a fost arestat pentru că a insistat să fie în Rusia și să vorbească deschis. Acum nu mai are voie să călătorească și își face griji cu privire la dreptul său de a-i chema pe alții la acțiune. El crede că se va simți „mai constrâns”.

Dar va continua să condamne războiul din Ucraina. „Putin nu poate fi lăsat să câștige acest război. Ucraina trebuie să câștige și ar trebui să existe mai mult sprijin din partea țărilor occidentale pentru ca acest lucru să se întâmple”, susține el.

Istoric, spune el, „ferestrele de oportunitate” pentru o schimbare democratică se deschid după „înfrângeri militare dezastruoase”.

La decolarea avionului său din Rusia, gardianul FSB de lângă Kara-Murza i-a spus să se uite pe fereastră.

„A spus că este ultima dată când îmi văd patria”. Activistul a râs. „I-am spus că sunt istoric, așa că sunt sigur că mă voi întoarce în țara mea. Și va fi mult mai repede decât crezi.”