„Undeva între Orwell și Kafka”: Viktor Orban sporește presiunea asupra presei independente și a societății civile din Ungaria

În timp ce liderii din întreaga Europă sunt îngrijorați de aventurile lui Viktor Orbán în materie de politică externă, liderul ungar și-a intensificat campania împotriva vocilor independente la el acasă, sporind presiunea asupra instituțiilor media și a grupurilor societății civile care nu respectă linia guvernului, scrie The Guardian.

Întâlnirile din ultimele săptămâni ale prim-ministrului cu președintele rus, Vladimir Putin, cu liderul Chinei, Xi Jinping, și cu candidatul la președinția SUA, Donald Trump, au stârnit controverse în cercurile diplomatice, izolând și mai mult Budapesta într-un moment în care Ungaria deține oficial președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Cu toate acestea, o serie de activități din interiorul Ungariei care vizează jurnalismul independent și grupurile de supraveghere au primit mult mai puțină atenție în străinătate. În centrul represiunii se află noul și controversatul birou de protecție a suveranității.

Condus de o persoană care are legături strânse cu partidul de guvernământ Fidesz și căruia i s-a acordat puterea de a apela la serviciile de informații fără supraveghere judiciară, biroul a fost înființat de guvernul Orbán, în mod oficial pentru a monitoriza influența străină.

Dar în practică, spun criticii, acesta nu servește ca un organism de stat independent, ci ca un instrument de presiune asupra vocilor critice.

„Totul este atât de absurd încât l-aș plasa undeva între Orwell și Kafka”, a declarat József Péter Martin, directorul executiv al Transparency International Ungaria, una dintre organizațiile investigate de biroul de protecție a suveranității.

„Într-o țară din Uniunea Europeană, acest lucru nu ar trebui să se întâmple absolut deloc”, a declarat Martin într-un interviu acordat la Budapesta. Activitățile biroului de protecție a suveranității au încălcat libertatea de exprimare și sunt neconstituționale, a adăugat el.

În timp ce motivele de existență ale biroului rămân neclare, mulți spun că există semne că guvernul Ungariei, care a centralizat puterea de când Orbán a revenit la putere acum 14 ani, încearcă să limiteze și mai mult spațiul pentru ONG-urile independente.

„Regimul se întărește, deci Orbán nu merge în direcția consolidării, ci se Putinizează în mod vizibil, de la an la an într-un mod care este mai evident”, a declarat Ágnes Urbán, academician și expert pe scena media din Ungaria.

Până în prezent, biroul de protecție a suveranității a declarat că analizează două entități: Transparency International Hungary și Átlátszó, o publicație de investigații cunoscută pentru activitatea sa de dezvăluire a corupției guvernamentale.

În rapoartele publice, biroul a vizat, de asemenea, o serie de instituții media de profil înalt, afirmând că jurnalismul lor aduce atingere interesului național al Ungariei.

„Nu investighează faptul că mass-media publice sunt pline de propagandă rusă”, a declarat Márton Kárpáti, președintele consiliului de administrație al Telex, unul dintre cele mai importante canale de știri independente din Ungaria, care a fost menționat în mod repetat în raportul de „dezinformare” din iulie al biroului de protecție a suveranității privind relatările legate de războiului din Ucraina.

„Raportul nu investighează câți bani primesc influențatorii din social media apropiați de guvern, ce mesaje de război transmit, ce fel de narațiune pro-rusă promovează”, a adăugat el.

În raport, știrile care citează personalități precum președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele ceh, Petr Pavel, și ambasadorul SUA în Ungaria, David Pressman, au fost catalogate drept relatări de dezinformare occidentale.

Printre țintele raportului se numără unii dintre cei mai respectați experți în politică externă din Ungaria, care au vorbit despre relația confortabilă a guvernului cu Kremlinul.

Péter Buda, un fost oficial al serviciilor secrete maghiare menționat în raport, a declarat: „Într-o situație internațională atât de fragilă și complexă, se riscă o escaladare fatală pentru a da spațiu propagandiștilor incompetenți să suprime analiza critică, mai ales atunci când aceștia acționează în interesul părții care comite agresiunea de război”.

Biroul de protecție a suveranității, condus de Tamás Lánczi, nu a răspuns la o cerere de interviu sau la întrebări detaliate despre activitățile sale.

Luând cuvântul în cadrul unui panel alături de personalități de rang înalt din partidul de guvernământ, Lánczi a avertizat în iulie cu privire la o „zonă gri a suveranității” în care organizațiile „își spun diferite lucruri – mass-media, grupuri ale societății civile – dar în realitate sunt organisme care exercită presiuni politice”.

În februarie, Comisia Europeană a anunțat că a făcut primul pas într-o acțiune în justiție împotriva Ungariei cu privire la legea care a creat biroul de suveranitate. Departamentul de Stat al SUA a criticat, de asemenea, biroul.

Guvernul ungar susține însă că acesta este o necesitate. Într-o declarație trimisă prin e-mail, Balázs Orbán, directorul politic al prim-ministrului, a declarat că Ungaria s-a confruntat cu „amenințări din ce în ce mai mari” în ultimii ani și că biroul a fost un element-cheie în răspunsul la aceste pretinse amenințări.

„Biroul de protecție a suveranității a fost înființat pentru a examina interferențele străine în afacerile interne ale Ungariei și pentru a proteja suveranitatea Ungariei și interesele cetățenilor maghiari. Deși nu este un serviciu de securitate națională sau o autoritate de investigație, biroul sporește transparența prin colectarea și publicarea de rapoarte detaliate privind constatările sale”, a spus el.

„Astfel de birouri sunt esențiale în orice democrație, iar unele țări au deja instituții similare”, a adăugat el.

Guvernul ungar a promovat ideea că mass-media și grupurile societății civile primesc finanțări semnificative din străinătate într-un mod lipsit de transparență și că acești bani le denaturează activitatea și afectează negativ societatea maghiară.

ONG-urile independente și mass-media au respins aceste acuzații ca fiind nefondate, afirmând că finanțarea lor este pe deplin transparentă.

Multe dintre granturile pe care guvernul și aliații săi le-au indicat sunt finanțate prin procese deschise de la bugetul UE sau de la Departamentul de Stat al SUA, spun ei. „Nu este ca și cum am primi bani de la Coreea de Nord sau Rusia, ci de la instituțiile țărilor aliate sau de la UE”, a declarat Kárpáti de la Telex.

Unii observatori au avertizat că unul dintre principalele efecte ale biroului de suveranitate ar putea fi răspândirea confuziei.

„Unul dintre elementele cheie aici este de a insufla incertitudine și nesiguranță și, ca o consecință, teamă în societatea civilă și în actorii din mass-media. Acest lucru poate duce la autocenzură”, a declarat Zsuzsanna Végh, de la German Marshall Fund.

Urbán a spus că astfel de efecte pot apărea mai ales în afara capitalei.

„Cred că nu afectează neapărat cele mai mari organizații și publicații, dar, de exemplu, pentru organizațiile mai mici, de la țară, poate exista acest tip de efect, în care acestea nu doresc să devină ținta unei campanii naționale de discreditare”, a spus ea.

Ministrul ungar pentru afaceri europene, János Bóka, a declarat că biroul ungar pentru protecția suveranității „se bucură de independență deplină și de puteri discreționare destul de largi atunci când vine vorba de exercitarea activităților sale în cadrul legal”.

„Biroul independent” nu a fost coordonat sau legat de guvernul maghiar în niciun fel, a spus el.