Care sunt temele fierbinți pe care Democrații din SUA s-au temut sa le abordeze la Convenția Națională

Imigrația ilegală, declinul fizic și psihic tot mai evident al președintelui Joe Biden sau disensiunile semnificative care există în interiorul Partidului Democrat sunt câteva dintre temele majore pe care democrații au evitat să le abordeze în mod public în timpul Convenției Naționale desfășurate la Chicago în această săptămână. Discursurile celor care au urcat pe scena convenției s-au concentrat în principal pe evidențierea meritelor cuplului Kamala Harris – Tim Walz și pe demonizarea candidatului republican, fostul președinte Donald Trump.

Unitate doar de ochii lumii?

Delegații democrați s-au reunit în această săptămână la Chicago (Illinois), unde au formalizat nominalizarea vicepreședintei Kamala Harris drept candidată a partidului în alegerile pentru Casa Albă din noiembrie 2024. Tim Walz, guvernatorul de Minnesota, a fost desemnat candidatul Partidului Democrat pentru postul de vicepreședinte al Statelor Unite. Ambii au acceptat nominalizările primite.

Aparent, convenția democraților s-a desfășurat fără sincope. Așa cum a scris și BBC, convențiile politice din epoca modernă din Statele Unite tind să fie evenimente produse și gestionate cu atenție.

Și, în ciuda dificultăților repetate avute cu respectarea programului și a modului neobișnuit în care a fost aleasă Harris pentru a candida la președinție (ea nu a participat la alegerile primare din interiorul formațiunii de stânga și a fost împinsă în față doar după ce președintele Biden a fost forțat să abandoneze cursa), adunarea democrată de anul acesta de la Chicago nu a fost diferită.

Democrații de pe scena convenției, care i-au inclus pe foștii președinți Bill Clinton și Barack Obama, pe Hillary Clinton, Michelle Obama, Chuck Schumer, Bernie Sanders și alți “grei ” ai partidului, au încercat să prezinte într-o lumină cât mai favorabilă calificările și caracterul lui Harris, planul ei economic și problemele cu care liberalii americani speră să atragă cât mai mulți votanți, cum ar fi dreptul la avort și asistența medicală.

Subiectele pe care însă s-au străduit din tot sufletul să le evite – imigrația ilegală, disensiunile din Partidul Democrat, degradarea cognitivă vizibilă a lui Biden – spun la fel de mult despre strategiile și slăbiciunile lor electorale precum temele pe care le-au abordat cu generozitate în cele patru zile ale convenției.

Care sunt însă temele care au fost trecute sub preș de democrați?

Imigrația ilegală

Trecerile frauduloase ale graniței dintre SUA și Mexic au crescut dramatic de la începutul președinției Biden și au continuat să bată record după record, transformându-se într-o criză reală pentru actuala administrație de la Washington.

Subiectul imigrației ilegale a fost o bătaie de cap pentru Casa Albă democrată, mai ales în condițiile în care Trump și republicanii au dat vina pe politicile Administrației Biden pentru încurajarea creșterii istorice a trecerilor ilegale la frontieră, iar numărul mare de noi sosiți – dintre care mulți au fost transportați de guvernatori conservatori în orașele mari conduse de democrați, precum New York și Chicago – a pus o presiune fantastică pe serviciile publice.

Echipa de campanie a lui Harris pare să recunoască vulnerabilitatea ei în această problemă, a scris BBC. Una dintre primele sale reclame la televiziune l-a învinuit pe Donald Trump pentru scufundarea legislației bipartizane privind securitatea la frontieră la începutul acestui an și a promovat eforturile lui Harris în urmărirea penală a “grupărilor criminale transnaționale, a cartelurilor de droguri și traficanților de persoane” în timp ce era procuror general al Californiei.

Dar imigrația pare a fi o problemă despre care echipa Harris ar prefera să vorbească mai degrabă în reclamele televizate decât pe scena din Chicago, cred analiștii. Subiectul a fost abordat doar tangențial, dar în comparație cu convenția din 2020 – când linia dură a lui Trump privind imigrația a fost un punct principal de atac -, tăcerea democraților din acest an a fost vizibilă.

Subiectul este însă cât se poate de delicat. În 2021, președintele Biden a desemnat-o pe Kamala Harris “să conducă efortul Casei Albe de a rezolva provocarea imigrației de la granița de sud a SUA și de a lucra cu națiunile din America Centrală pentru a aborda cauzele fundamentale ale problemei.”

Biden a făcut anunțul după ce milioane de imigranți ilegali au copleșit granița de sud a Americii. El a spus atunci despre Harris în acel rol: “Când ea vorbește, ea vorbește pentru mine”, potrivit AP.

Vicepreședinta americană a vizitat însă granița cu Mexicul o singură dată – și numai după ce a fost criticată într-un interviu la CNN pentru că nu făcuse acest lucru.

Mai mult, Harris a stârnit controverse atunci când a vizitat America Latină ca răspuns la criza minorilor ilegali care ajung la granița americano-mexicană, pufnind în râs atunci când realizatorul Lester Holt de la NBC News a întrebat-o de ce nu a vizitat deloc frontiera deși este responsabilă de această chestiune.

Politicile DEI

În urmă cu patru ani, în mijlocul protestelor în masă declanșate după moartea lui George Floyd (țintuit la pământ, cu genunchiul pe gât, de un ofițer de poliție din Minneapolis, după ce a fost prins încercând să cumpere țigări cu o bancnotă falsă și a rezistat arestării), Partidul Democrat și opinia publică americană s-au angajat într-o dezbatere, de multe ori transformată în proteste violente, despre rasismul instituțional și despre modul în care este prezentată istoria americană.

În timp ce numeroși democrați de rând au evitat apelurile agresive de “definanțare a poliției” (lansate cu precădere de aripa radicală a Partidului Democrat, care are o influență tot mai mare în intreriorul formațiunii), cei mai mulți dintre ei s-au implicat în discuția despre modul în care America ar putea lua măsuri pentru a aborda ceea ce ei considerau moștenirea corozivă a sclaviei în afacerile, sălile de clasă și guvernul de la Washington, inclusiv prin promovarea controversatei agende DEI – diversitate, echitate și incluziune.

Mai recent, problema drepturilor transgender a fost un factor care a animat unele segmente ale coaliției democratice – în special în fața eforturilor republicane de a limita sau interzice capacitatea copiilor de a primi îngrijire conformă genului cu care se identifică (conservatorii afirmă, de exemplu, că este “absurd” și “revoltător” ca minorii americani să fie supuși unor tratamente hormonale sau unor operații chirurgicale, decise cu acordul lor, în condițiile în care până la 18 ani sau chiar 21 de ani ei nu pot cumpăra țigări sau alcool și nu pot vota).

Niciun subiect din cele două nu a primit prea multă atenție în timpul convenției democrate. BBC a reamintit că a existat un omagiu emoționant adus mișcării pentru drepturile civile luni dimineața, care a culminat cu prezența pe scena convenției a lui Jesse Jackson, un activist de culoare care a mărșăluit cu Martin Luther King Jr și a candidat pentru nominalizarea prezidențială democrată în anii 1980. Însă DEI și alte politici controversate nu au stârnit un interes prea mare din partea democraților reuniți la Chicago.

În timp ce problema dreptului la avort a primit o atenție sporită zilnică la convenția democraților, problemele transgender – celălalt subiect social de interes în prezent – ​​au fost în mare măsură ignorate de democrați, care fac eforturi să nu supere segmente importante de votanți potențiali.

Luptele din partid

Ultima convenție democrată din 2020 a fost în mare parte virtuală din cauza pandemiei de Covid. În 2016, când mii de democrați s-au adunat în Philadelphia, disensiunile din cadrul partidului au fost la vedere.

Susținătorii socialistului-democrat Bernie Sanders, care a terminat pe locul al doilea după Hillary Clinton pentru nominalizarea din acel an, au perturbat în mod repetat procedurile și au organizat proteste în jurul sălii de convenții. Ei au acuzat faptul că senatorul de Vermont a fost nedreptățit de liderii partidului și că ar fi pierdut nominalizarea formațiunii doar din cauza mașinațiunilor acestora. (După patru ani, Sanders pierdea din nou nominalizarea în fața lui Joe Biden, în urma unui complot intern similar).

Partidul a fost împărțit din cazul subiectelor precum asistența medicală universală, școlarizarea gratuită la facultate și, mai ales, dacă democrații ar trebui să se bazeze pe sprijinul donatorilor bogați, pe marile afaceri și pe ceea ce Sanders a numit “oligarhie corporativă.”

Acele diviziuni din urmă cu câțiva ani mai există și acum. Bernie Sanders a ținut un discurs marți seară în care a criticat influența coruptă a banilor în politică. Însă discursul său a fost urmat imediat de cel al guvernatorului de Illinois, JB Pritzker, care s-a lăudat că este miliardar, și de cel al fostului director executiv al American Express, Ken Chenault.

Un alt domeniu actual de diviziune puternică în cadrul partidului este sprijinul militar al SUA pentru Israel în mijlocul războiului cu gruparea teroristă palestinană Hamas din Gaza. Mii de protestatari au manifestat în afara perimetrului de securitate al convenției, dar dezacordurile intense au primit puțină atenție în interiorul sălii de convenție.

Sanders a fost aplaudat când a cerut o încetare imediată a focului în Gaza, iar Joe Biden a stârnit unele controverse când a spus în discursul său de luni că protestatarii “au sens” când spun că atacurile israeliene au provocat prea multe decese în rândul civililor palestinieni.

Axios a scris despre disputele din interiorul Partidului Democrat, menționând faptul că sub demonstrația aparentă de unitate a democraților în jurul vicepreședintei Kamala Harris, se desfășoară o luptă tăcută legată de pozițiile ei – și ale partidului -în probleme spinoase precum imigrația și Israelul.

Publicația a scris că mai mulți congresmeni progresiști ​​au recunoscut că nu sunt confortabili cu modul în care democrații au împins partidul spre centru și au anticipat o schismă care probabil va avea loc în public după alegerile din 5 noiembrie. Aripa radicală a democraților promite eforturi tot mai agresive ca să-și impună agenda.

Un alt subiect care îi irită pe unii democrați este chiar modul în care vicepreședinta Harris a ajuns nominalizata partidului pentru Casa Albă. Ea a ajuns în această poziție după ce președintele Biden a anunțat, în urmă cu câteva săptămâni, că se retrage din cursa pentru Biroul Oval, spunând că nu va mai încerca să obțină un al doilea mandat la alegerile din SUA din această toamnă.

Retragerea liderului octogenar din cursa prezidențială a venit după luni de gafe și controverse referitoare la sănătatea și capacitatea cognitivă a lui Biden de a mai conduce SUA încă patru ani. Prestația sa dezastruoasă la dezbaterea avută cu Trump în iulie a intensificat presiunile democraților asupra lui Biden de a se retrage.

Criticii citați de CNN susțin însă că Harris a fost impusă de mașinăria liderilor democrați în mod incorect, după ce ea nu a câștigat niciun fel de alegeri în interiorul partidului și că este o candidată aleasă fără niciun merit, în afară de faptul că bifează condițiile solicitate de aripa radicală a Partidului Democrat: femeie, persoană de culoare, minoritară și promotoare a unei agende progresiste.

Aceștia afirmă că inclusiv alegerea pe care Harris a făcut-o pentru postul de vicepreședinte, guvernatorul Walz, este o dovadă a politicilor extreme pe care le urmărește candidata democrată.

Chiar și cei de la organizația Black Lives Matter au criticat desemnarea lui Harris drept candidat democrat prezumtiv și au solicitat Convenției Naționale Democrate “să creeze un proces care să permită participarea publicului la procesul de nominalizare, nu doar o nominalizare de către delegații de partid.” Mai ales în contextul în care Biden a primit 14 milioane de voturi în cadrul alegerilor primare, iar Harris nici măcar nu s-a aflat în competiția dintre democrați.

Declinul lui Biden

Unul dintre subiectele cele mai delicate este declinul fizic și psihic al președintelui Joe Biden. Acesta a fost dezvăluit public în februarie 2024 într-un raport devastator al procurorul special Robert Hur, care a pus la îndoială memoria şi capacitatea președintelui de a-şi aminti date şi evenimente. Documentul a fost întocmit în urma anchetei referitoare la gestionarea de către liderul american a unor acte clasificate după încheierea mandatului de vicepreşedinte la Casa Albă.

Documentul a prezentat o imagine deloc favorabilă despre liderul de la Casa Albă. Procurorul Hur a scris în raport că memoria lui Biden a fost “semnificativ limitată” atunci când a fost interogat de membrii echipei sale de investigatori.

Hur a explicat că “lipsa de atenție și vigilență ale președintelui demonstrează de ce foștii oficiali nu ar trebui să păstreze materialele clasificate nesecurizate acasă și să le citească cu voce tare altora, dar jurații ar putea concluziona că acțiunile domnului Biden au fost neintenționate.”

“Am luat în considerare faptul că, la proces, domnul Biden s-ar prezenta probabil în faţa unui juriu, aşa cum a făcut-o în timpul interviului nostru cu el, ca fiind un om în vârstă agreabil, bine intenţionat, cu o memorie slabă,” a scris Hur.

Raportul lui Hur, fost procuror pentru statul Maryland, numit în funcție de Trump, a indicat că Biden a avut probleme în a-și aminti când a început și s-a încheiat mandatul său ca vicepreședinte al Statelor Unite și nu și-a putut aminti când a murit fiul său, Beau.

În timp ce democrații s-au grăbit atunci să-l apere pe președintele Biden, republicanii au cerut nu doar ca liderul din Biroul Oval să fie supus unui test cognitiv, ci și ca membrii cabinetului său să ia în considerare îndepărtarea lui din funcție, argumentând că nu mai este capabil să conducă țara într-o perioadă în care America, și lumea, se confruntă cu crize multiple.

Aceasta în condițiile în care democratul și echipa lui de campanie au încercat constant să-şi convingă alegătorii că el nu este prea bătrân pentru a mai exercita încă un mandat de patru ani în fruntea Americii, în ciuda problemelor cognitive și de memorie evidente.

De exemplu, chiar în săptămâna în care Hur și-a publicat raportul, liderul de la Casa Albă i-a confundat pe fostul cancelar german Angela Merkel și președintele Franței Emmanuel Macron cu fostul cancelar Helmut Kohl, respectiv fostul președinte Francois Mitterrand.

În plus, chiar în timpul briefingului de presă surpriză de la Casa Albă, organizat după publicarea raportului lui Hur – în care a susținut ferm că ‘Memoria mea este bună… Sunt un bărbat în vârstă și știu ce naiba fac’ – Biden s-a referit la liderul egiptean Abdel Fattah Al-Sisi ca fiind “președintele Mexicului,” provocând un val de glume pe rețelele de socializare.

Ulterior, un material publicat de Wall Street Journal în iunie, a descris o imagine șocantă a degradării mentale a lui Biden. Casa Albă a negat și atunci declinul liderului american, care a fost însă evident pentru toată lumea în timpul dezbaterii televizate cu Trump din luna următoare. Prestația lamentabilă a președintelui democrat a forțat de altfel retragerea sa din cursa pentru Biroul Oval.

Modificarea realității

Unii analiști de peste ocean cred însă că cea mai semnificativă omisiune din timpul convenției de la Chicago este cea legată de eforturile democraților de a ignora faptul că au deținut controlul Casei Albe în ultimii ani. În acest context, comentatorii le reproșează democraților că încearcă să ascundă realitatea și că anunță planuri ambițioase pe care să le implementeze după ce îl vor bate la urne pe Trump, deși au fost partidul de guvernământ din 2021 și au avut la dispoziție timp suficient să-și impună agenda. Reamintim că Partidul Democrat a condus Administrația de la Washington aproape continuu din 2008, cu o întrerupere de patru ani atunci când Trump a fost în Biroul Oval.

Un comentator CNN a devenit de altfel viral după ce a notat ipocrizia democraților în acest context, evidențiind “problema clară” cu care se confruntă vicepreședinta Kamala Harris.

“Gafa pe care încă o văd în toate aceste discursuri, pe cât de bune au fost, este că ea (Harris) se află la Casa Albă chiar în acest moment. Democrații au controlat Casa Albă timp de 12 din ultimii 16 ani,” a spus Scott Jennings.

“Pentru toate discuțiile despre diviziuni și problemele care există în țară și oamenii care sunt afectați, democrații au controlat în mare parte această țară… și cumva este încă vina lui Trump și cumva ea (Harris) nu a fost în centrul acesteia,” a continuat el.

“Deci, pentru mine, aceasta este încă situația flagrantă a acestei campanii care nu a fost încă rezolvată la această convenție. Cum explică toate problemele care vor fi rezolvate persoana care se află în prezent acolo, în ultimii trei ani și jumătate, și care ar trebui să lucreze deja la rezolvarea lor?” s-a întrebat analistul.

Așa cum am scris recent, de când președintele Biden și-a anunțat retragerea din cursa din 2024, Harris s-a bucurat de o acoperire mediatică pozitivă, care ignoră controversele din jurul ei.

Nu este de aceea de mirare că ratingul ei a crescut. Un nou sondaj de la Associated Press a constatat că 48% dintre americani au acum o viziune foarte favorabilă sau oarecum favorabilă despre Harris, față de 39% la începutul acestui an.

Potrivit unui studiu realizat de grupul conservator Media Research Center, acoperirea mass-media a lui Harris a fost 84% pozitivă, comparativ cu fostul președinte Trump, a cărui acoperire a fost negativă în proporție de 89%. MRC a evaluat comentariile reporterilor, prezentatorilor și alți invitați la emisiunile de seară ale posturilor NBC News, ABC News și CBS News începând cu 21 iulie.

În acest context, am notat că criticii acuză presa de peste ocean, în majoritatea ei favorabilă stângii politice americane, că a renunțat la obiectivitate și echidistanță în actualul ciclu electoral, după ce s-a angajat în această campanie evidentă de minimizare a eșecurilor vicepreședintei Harris în timp ce îi exagerează realizările și îi creează o imagine pozitivă care este departe de realitate, ignorând mai ales faptul că ea se află de aproape patru ani la Casa Albă.

Printre altele, am citat un articol din USA Today. “Unii dintre cei mai mari jucători din mass-media își dovedesc noul devotament față de Harris încercând să-i rescrie trecutul – și o parte din propriile lor articole. Da, este la fel de orwellian pe cât pare. Și este puțin prea aproape de tactica folosită de sovietici pentru a-i “șterge” pe adversarii lor din fotografii. Nu-ți place de cineva – sau ceva ce s-a întâmplat? Apăsați pe butonul delete,” a scris publicația, vorbind despre faptul că “pentru a-i dovedi fidelitate lui Kamala Harris, mass-media îi manipulează pe alegători, rescriindu-i acesteia trecutul”.

Surse: BBC, CNN, Axios, FoxNews, Wall Street Journal, USA Today, newsbusters.org, X