Telescopul Webb a descoperit șase corpuri cerești interstelare, de până la 10 ori mai mari decât Jupiter, într-un nor cosmic incandescent din Calea Lactee

Astronomii au reperat șase planete orfane (corpuri cerești interstelare), sau obiecte cosmice care nu orbitează în jurul stelelor, cu ajutorul telescopului spațial James Webb, relatează CNN.

Corpurile cerești sunt mai mari decât Jupiter, iar observațiile aruncă lumină asupra modului în care se formează stelele și planetele în univers.

Telescopul Webb a observat o nebuloasă de formare a stelelor, sau un nor de gaz și praf, numit NGC 1333, situat la 960 de ani-lumină, în cadrul unui nor mai mare de gaz și praf numit norul molecular Perseus. Turbulențele din interiorul nebuloasei creează noduri care se prăbușesc din cauza gravitației, dând naștere la stele.

Observatorul spațial a capturat o imagine dramatică, strălucitoare, a norului cosmic. În timp ce telescopul spațial Hubble a capturat anterior imagini ale nebuloasei, praful i-a întunecat vederea procesului de formare a stelelor.

Dar Webb – care este capabil să observe universul în lumină infraroșie – a reușit să privească prin praf.

În nebuloasă se află stele nou-născute, pitice brune și obiecte cu mase asemănătoare planetelor, toate de cinci până la 10 ori mai masive decât Jupiter. Acestea sunt obiectele cu masa cea mai mică care au fost create printr-un proces care duce de obicei la formarea de stele, care sunt mult mai mari decât planetele, sau de pitice brune – obiecte cerești care nu sunt nici stele, nici planete. Piticele brune sunt mai masive decât planetele, dar nu la fel de masive ca stelele.

Descoperirile fac parte dintr-un studiu care a fost acceptat pentru publicare în The Astronomical Journal.

„Am folosit sensibilitatea fără precedent a lui Webb la lungimile de undă în infraroșu pentru a căuta cei mai slabi membri ai unui grup de stele tinere, încercând să abordăm o întrebare fundamentală în astronomie: cât de ușor se poate forma un obiect ca o stea?”, a declarat autorul principal al studiului, Ray Jayawardhana, prorector și astrofizician la Universitatea Johns Hopkins, într-un comunicat. „Se pare că cele mai mici obiecte plutitoare libere care se formează ca stelele se suprapun în masă cu exoplanetele gigantice care se învârt în jurul stelelor din apropiere”.

Observațiile îi ajută pe astronomi să înțeleagă mai bine diferitele moduri în care se formează obiectele stelare.

„Sondăm chiar limitele procesului de formare a stelelor”, a declarat autorul principal al studiului, Adam Langeveld, de asemenea astrofizician la Johns Hopkins, într-o declarație. „Dacă aveți un obiect care arată ca un Jupiter tânăr, este posibil ca acesta să fi putut deveni o stea în condițiile potrivite? Acesta este un context important pentru înțelegerea formării atât a stelelor, cât și a planetelor.”

Nașterea corpurilor cerești fără stea

De obicei, stelele se formează din nori de gaz și praf. Apoi, resturile de material de la formarea stelei duc la crearea planetelor. Dar este posibil ca și corpurile stelare să se formeze similar cu planetele, au declarat autorii studiului.

„Observațiile noastre confirmă faptul că natura produce obiecte cu masă planetară în cel puțin două moduri diferite – din contracția unui nor de gaz și praf, modul în care se formează stelele, și în discuri de gaz și praf în jurul stelelor tinere, așa cum a făcut Jupiter în propriul nostru sistem solar”, a declarat Jayawardhana.

Unul dintre obiectele detectate recent are o masă estimată la cinci Jupiteri, sau aproximativ 1.600 de Pământuri. Un disc de praf din jurul obiectului arată că acesta s-a format probabil similar unei stele. Și având în vedere că discurile de gaz și praf pot da naștere la planete, este posibil ca obiectul asemănător planetei să formeze și „mini” planete.

„Aceste obiecte cu mase comparabile cu planetele gigantice ar putea fi ele însele capabile să își formeze propriile planete”, a declarat într-un comunicat coautorul studiului, Aleks Scholz, astrofizician la Universitatea St. Andrews din Regatul Unit. „Aceasta ar putea fi o pepinieră a unui sistem planetar în miniatură, la o scară mult mai mică decât sistemul nostru solar”.

Echipa a folosit Webb pentru a studia nebuloasa în detaliu în lumină infraroșie, care este invizibilă pentru ochiul uman, și a observat un eveniment rar: o pitică brună cu un obiect companion care are, de asemenea, masa unei planete.

„Este probabil ca o astfel de pereche să se fi format la fel ca sistemele stelare binare, dintr-un nor care se fragmentează pe măsură ce se contractă”, a declarat Jayawardhana.

„Diversitatea sistemelor pe care le-a produs natura este remarcabilă și ne împinge să ne perfecționăm modelele de formare a stelelor și planetelor.”

Astronomii încă încearcă să afle cum se formează și cum evoluează lumile rătăcitoare care plutesc liber. Este posibil ca corpurile asemănătoare planetelor să se formeze inițial în jurul stelelor și să le orbiteze, dar să fie îndepărtate de interacțiunile gravitaționale cu alte corpuri.

Planetele orfane reprezintă aproximativ 10% din corpurile cerești din nebuloasa studiată de Webb, însă aceste obiecte misterioase sunt încă considerate rare în Calea Lactee.

În viitor, echipa va folosi Webb pentru a studia mai multe dintre aceste obiecte, pentru a vedea cum își pot forma propriile mini-sisteme planetare.

Iar când va fi lansat în mai 2027, telescopul spațial Nancy Grace Roman al NASA ar putea găsi sute de planete rătăcite și ar putea ajuta astronomii să descopere secretele acestor corpuri cerești interstelare.