BREAKING Mircea Geoană și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale printr-un mesaj video / Marile controverse din trecutul său politic
Mircea Geoană (66 de ani), fost președinte al PSD și fost secretar general adjunct al NATO, și-a anunțat miercuri candidatura ca independent la alegerile prezidențiale printr-un mesaj video postat pe rețelele sociale. El a mai candidat la prezidențiale în 2009, ca președinte PSD, dar a pierdut în turul secund în fața lui Traian Băsescu.
”Candidez la președinție pentru că știu că avem nevoie de o schimbare adevărată! Puteam să vă promit o țară perfectă. Să pozez în politicianul perfect, să vă spun că toate problemele vor dispărea peste noapte. Dar știm cu toții că asta nu e realitatea. Nu suntem perfecți. Eu nu sunt perfect. Dar știți ce putem face? Putem să muncim. Să ne ridicăm mânecile și să construim o țară mai bună. România nu are nevoie de perfecțiune; are nevoie de lideri care să asculte, să înțeleagă și să acționeze cu profesionalism. Haideți să renaștem împreună!”, a spus Geoană.
G4Media a dezvăluit încă din iulie 2022 că fostul lider PSD se pregătește pentru candidatura la prezidențiale. Surse au declarat atunci că Mircea Geoană ar dispune și de un comitet de sprijin pentru campanie, de care s-ar ocupa în mod special soția sa, Mihaela Geoană. Mircea Geoană a ocupat funcția de secretar general adjunct al NATO din 2019 până pe 10 septembrie 2024.
Mircea Geoană s-a folosit permanent în ultimii doi ani de deplasările și de ieșirile publice în calitate de secretar adjunct al NATO pentru a lansa mesaje de candidat la prezidențiale. În ultima sa vizită în România, Geoană a vizitat baza de la Cincu (județul Brașov), dar s-a folosit de prilej pentru a participa la ultimele zile ale Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu. Tot acolo a declarat pentru Turnul Sfatului, în legătură cu o eventuală candidatură la prezidențiale că ”nu spun că nu sunt interesat”, o primă recunoaștere că se pregătește de alegerile de anul viitor.
Geoană a fost ambasador al României în SUA, după care a devenit ministru de Externe în guvernul PSD condus de Adrian Năstase. În 2004 a candidat la Primăria București din partea PSD, dar a fost învins de Traian Băsescu.
În 2005 el a devenit președintele PSD după ce l-a învins pe Ion Iliescu și a ocupat funcția până în 2009, când a fost exclus din partid după ce a pierdut alegerile prezidențiale.
Punctele-cheie și marile controverse din trecutul politic al lui Mircea Geoană
În aprilie 2024, Mircea Geoană a avut o rară ieșire publică la adresa corupției din clasa politică. Într-un interviu la Digi24, Geoană a spus că ”sistemul nostru politic, clasa noastră politică, a rămas în urma transformărilor din societate. Aceste lucruri sunt agravate şi de metehne mai vechi: nepotism, clientelism, prea multă corupţie”.
Geoană, care este într-o campanie de imagine de peste un an, a vorbit extrem de rar despre corupție în discursurile și prezențele mediatice.
Ionuț Costea, cumnatul său, a fost condamnat în mai 2023 la 6 ani de închisoare printr-o sentință definitivă în dosarul DNA privind reabilitarea căii ferate București-Constanța. Potrivit procurorilor anticorupție, în perioada 2005-2017, o companie străină a plătit aproximativ 20 de milioane de euro, cu titlu de comisioane, către oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora, în legătură cu încheierea și executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate. Costea e dat în urmărire internațională după ce a fugit din țară.
Într-un alt dosar, procurorii DNA au clasat în decembrie 2019 acuzaţia care îl viza pe Mircea Geoană după ce a fost denunţat de Şerban Pop, fostul şef al Fiscului. Informația apare în rechizitoriul prin care Pop a fost deferit Justiţiei pentru luare de mită, iar acuzaţia care îl viza pe Geoană a fost clasată, scria G4Media în ianuarie 2020.
Fostul lider al PSD era vizat pentru săvârşirea infracţiunii de la articolul 13 din legea 78/2000 privind combaterea corupţiei, „folosirea influenţei pe care o deţinea pentru obţinerea unor sume de bani” ce urma să le folosească în campania electorală de la alegerile parlamentare din 2008. Geoană a fost denunţat de fostul şef al Fiscului, Şerban Pop, abia în ianuarie 2017, însă procurorii au constatat că fapta era prescrisă încă din 2013.
Vizită la Moscova în 2009
Locul numărul doi în NATO pe care îl ocupă Mircea Geoană îi oferă într-o eventuală campanie electorală credibilitate și o orientare occidentală care nu poate fi contestată. Însă oficialul NATO nu a lămurit public niciodată vizita la Moscova, din primăvara anului 2009. Potrivit unor surse, în deplasarea sa privată în capitala Rusiei, Mircea Geoană s-a întâlnit în taină cu unul dintre consilierii președintelui Medvedev. Întâlnirea ar fi fost aranjată de Boris Golovin, om de afaceri cu interese în domeniul energetic în România, despre care presa a scris că ar fi ex-ofițer GRU. Vizita a fost confirmată de fostul ministru de externe Cristian Diaconescu.
Mircea Geoană, intermediarul lui Cătălin Voicu
Mircea Geoana, ar fi intermediat în 2006, când era președinte al Senatului, o întâlnire între vicepreședintele PSD Dolj, Maria Schutz, pe atunci cercetată penal pentru înșelăciune, și senatorul PSD, Cătălin Voicu, condamnat pentru complicitate la abuz în serviciu, potrivit unor surse.
Evenimentul Zilei a scris că Mircea Geoană îl prezentase pe Cătălin Voicu, în 2006, pesediștilor drept omul care le-ar putea rezolva problemele din justiție.
Potrivit procurorilor, în 2006 ar fi avut loc un schimb de SMS-uri între liderul PSD de atunci, Mircea Geoană, și vicepreședinta PSD Dolj, Maria Schutz. Aceasta se plângea că e cercetată penal alături de alți pesediști, iar Geoană îi răspundea, chemând-o la București. Ulterior, între cei doi are loc și o discuție telefonică, în care Mircea Geoană îi spune să vorbească cu senatorul Cătălin Voicu, îi dă numărul de telefon sugerând că senatorul PSD îi va rezolva problema.
Mircea Geoană a susținut că nu a intervenit în nici un fel pentru Maria Schutz. „Haide, domnule. Nu am intermediat niciodată o chestiune care să fie nelegală. Invocă niște minciuni ca de fiecare dată, nu niște sms-uri. Nu știu de unde au plecat astfel de informații”.
Mircea Geoană, singurul lider exclus de două ori din PSD
Mircea Geoană este singurul președinte PSD care a sfârșit prin a fi exclus din partid. De două ori. După ce a pierdut alegerile prezidențiale, Mircea Geoană a pierdut și șefia partidului, iar în 2011, pe fondul unui conflict cu președintele Victor Ponta, a fost exclus de Comitetul Executiv Național, cu 50 de voturi pentru, cinci împotrivă și trei abțineri. BPN al PSD decisese înlocuirea lui Mircea Geoană cu Titus Corlățean la conducerea Senatului, dar Mircea Geoană s-a opus și a intrat în conflict cu Victor Ponta, iar indisciplina lui a fost sancționată.
Totuși, Geoană a fost reprimit în partid un an mai târziu, doar ca să fie exclus din nou la finalul anului 2014, împreună cu Dan Șova și Marian Vanghelie. Aceștia lansaseră o serie de critici la adresa lui Victor Ponta și Liviu Dragnea, după pierderea alegerilor prezidențiale.
Partidul și ceasurile lui Vanghelie
După cea de-a doua excludere din PSD, Mircea Geoană a lansat împreună cu Marian Vanghelie un partid care se numea România Noastră. Platforma politică nu a înregistrat rezultate notabile. Doi ani mai târziu, adică în 2017, Mircea Geoană și Marian Vanghelie se întâlneau la tribunal. Primul dintre ei a dat o mărturie completă despre trei ceasuri scumpe, în valoare de 100.000 de euro, primite cadou de la fostul primar al sectorului 5. Procurorii spuneau că obiectele de lux au fost achiziționate de Marian Vanghelie din șpaga de 30 de milioane de euro, pentru care fostul edil a fost condamnat la 11 ani de închisoare.
Mircea Geoană a recunoscut că a primit cadourile de la Marian Vanghelie, dar a spus că nu i s-a solicitat niciun favor în schimbul lor.
”Aceste bunuri au fost dăruite martorului Geoană Mircea Dan la diferite ocazii, acesta fiind un dobânditor de bună-credință. Bunurile primite au fost supuse unor operațiuni de ascundere a originii infracționale”, au subliniat procurorii.
Anul trecut, judecătorii au decis că Mircea Geoană trebuie să returneze cele trei ceasuri, pe care s-a pus sechestru.
A stat 11 ani într-o casă RA-APPS
Mircea Geoană a locuit într-o casă RA-APPS în perioada 2004-2015. A primit locuinţa când era ministru de Externe și plătea o chirie modică, potrivit ziarului România Liberă. Între 2009 şi 2011, chiria imobilului a fost plătită de Senat ca locuinţă de protocol pentru şeful acestei instituţii. Apoi, Mircea Geoană a plătit singur chiria care a ajuns între timp la 3.200 de euro pe lună şi a tot promis în repetate rânduri că se mută pentru că îl costă prea mult.
Totuși, nu a plecat în 2012 după prima excludere din PSD, dar a fost nevoit să plece în 2015, după ce Victor Ponta l-a eliberat din funcţia de înalt reprezentant al prim-ministrului pentru promovarea proiectelor economice strategice şi de diplomaţie publică.
Vila în care a locuit familia Geoană avea 8 camere şi o suprafaţă de 246 de mp. Casa putea fi cumpărată, dar Mircea Geoană a declarat că nu își permite să plătescă preţul cerut de RA-APPS.
Vizita la Sorin Ovidiu Vîntu
Dezbaterea dintre Mircea Geoană și Traian Băsescu, abia obținută de staff-ul de campanie al lui Traian Băsescu, ar fi trebuit să se desfășoare miercuri, pe 2 decembrie 2009. A fost mutată joi, pentru a include în dezbatere subiectul capturării lui Nicolae Popa la Jakarta, un apropiat al lui Sorin Ovidiu Vântu, a povestit ani mai târziu, la Digi24, Sebastian Lăzăroiu, fost membru al staff-ului de campanie al lui Traian Băsescu.
Îngrijorat de situație, miercuri seară, Sorin Ovidiu Vântu aranjează o întâlnire cu Mircea Geoană, iar un paparazzo angajat de echipa lui Băsescu l-a surprins pe candidatul la prezidențiale în fața casei mogulului. Întrebat în timpul dezbaterii despre vizită, Mircea Geoană a recunoscut în fața lui Traian Băsescu că s-a întâlnit cu Sorin Ovidiu Vântu, evenimentul scandalizând electoratul. Mircea Geoană a declarat ulterior că regretă această vizită, dar că nu ar fi reprezentat momentul decisiv al campaniei.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
27 comentarii