EXCLUSIV Judecătorul raportor de la Înalta Curte, favorabil introducerii unui prag pentru infracțiunea de conducere sub influența drogurilor, așa cum este la alcool / Ce spun IML, CCR, Parchetul general și ONG-urile / Surse G4Media susțin că judecătorii din complet nu se pot pune de acord

UPDATE 16 septembrie 2024, ora 19:25: Înalta Curte a amânat decizia privind un prag pentru drogurile la volan pentru data de 11 noiembrie 2024. 

ARTICOLUL INIŢIAL:

<< Judecătorul raportor apreciază că sintagma ”persoană aflată sub influența unor substanțe psihoactive”, care constituie condiția esențială atașată elementului material al laturii obiective a infracțiunii de conducerea sub influența alcoolului și a altor substanțe, (…) se referă atât la prezența substanței psihoactive în probele biologice, cât și la aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacității de a conduce a autorului faptei. >>

Este concluzia judecătoarei Lucia Rog de la Înalta Curte, magistratul-raportor în chestiunea de drept privind introducerea unui prag prentru substanțele psihoactive, dincolo de care capacitatea de a conduce este afectată, iar fapta de conducere sub influența drogurilor se pedepsește penal, așa cum este și la alcool – potrivit raportului întocmit de judecătoare și consultat de G4media.ro.

Judecătorul raportor a ajuns la concluzia că poliția rutieră trebuie să dovedească atât prezența în organismul șoferului a substanțelor psihoactive, cât și aptitudinea acestora de a influența capacitatea de a conduce, pentru a-l putea sancționa penal pentru infracțiunea de conducere sub influența substanțelor psihoactive.

Pe 16 septembrie 2024, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie să stabilească dacă acceptă punctul de vedere al judecătorului raportor și impune un prag dincolo de care fapta de conducere sub influența substanțelor psihoactive se pedepsește penal, ca la alcool. Înalta Curte a fost sesizată de Curțile de Apel Brașov și Cluj în cadrul unor dosare penale privind conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe (articolul 336 din Codul penal).

Chestiunea de drept pusă în discuția completului de la Înalta Curte este următoarea:

• Capacitatea de a conduce a unui șofer este considerată a fi afectată doar prin simpla prezență în organismul acestuia a drogurilor, indiferent de cantitatea lor?

Consecința juridică ar fi că fapta de a conduce sub influența drogurilor este sancționată automat la simpla depistare în organism a unor droguri sau reziduuri de droguri. Este reglementarea actuală.

SAU

• Capacitatea de a conduce a unui șofer este considerată a fi afectată după ce o expertiză medico-legală toxicologică stabilește că funcțiile psihice, senzoriale și neuromotorii sunt influențate  de prezența în organism a substanțelor psihoactive și este depășită o anumită concentrație (prag) al acestora în organism?

În acest caz, simpla prezență în organism a unor droguri sau reziduuri de droguri nu este suficientă, ci e nevoie de o analiză toxicologică care să ateste științific că prezența în organism a substanțelor psihoactive afectează capacitatea de a conduce.

Judecătoarea Rog a ajuns la un raport favorabil introducerii unui prag pentru infracțiunea de conducere sub influența substanțelor psihoactive după ce a analizat mai multe puncte de vedere ale IML, CCR, altor instanțe din țară, ale parchetelor și universităților. Opiniile- cheie avute însă în vedere de judecătoare au fost cele ale IML și CCR.

Ce spun IML, CCR, Parchetul general și ONG-urile

IML spune că simpla prezență în organism a unor substanțe psihoactive nu înseamnă și că este afectată capacitatea de a conduce.

În schimb, CCR a stabilit în două decizii că nu e nevoie de un prag la droguri. Simpla prezență a drogurilor în organismul șoferului conduce la sancționarea lui penală.

Expertizele vor dura, iar șoferii drogați vor ajunge din nou pe străzi

O opinie similară Curții Constituționale are și Parchetul general. În plus, într-un răspuns oficial pentru G4media.ro, procurorii au avertizat asupra consecințelor unei decizii a Înaltei Curți de a impune un prag pentru drogurile la volan.

Va fi nevoie de reglementarea unor astfel de valori minime legale pentru fiecare drog în parte și de stabilirea lor exactă în fiecare dosar prin realizarea unor expertize medico-legale toxicologice. Ceea ce va dura, timp în care dosarele de conducere sub influența drogurilor vor fi blocate, iar șoferii drogați, printre care și Vlad Pascu, ar putea scăpa din arest și ar putea reveni pe străzi, din nou la volan.

Mica corupție ar putea prolifera

În plus – au atras atenția surse oficiale de la vârful Parchetului general, dar și al Înaltei Curți de Casație și Justiție – realizarea expertizelor medico-legale în fiecare dosar în parte de către IML sau laboratoare specializate ar putea încuraja mica corupție. În sensul că șoferii drogați la volan ar putea fi încurajați să dea mită pentra ca analizele să indice că prezența drogurilor în organism este sub pragul legal și nu le-a afectat capacitatea de a conduce.

Victime colaterale. Cum e în alte țări

Pe de altă parte, aceleași surse de la vârful Înaltei Curți afirmă că instanța trebuie să cântarească bine astfel încât să nu fie afectate drepturile unor persoane care iau tratament medicamentos, se urcă la volan și sunt depistate fals pozitiv la testul antidrog.

ONG-uri precum Declic sau APADOR-CH atrag atenția că, fără reglementarea unui prag pentru substanțele psihoactive, persoanele care au luat medicamente antitusive sau antialergice riscă să se aleagă cu dosare penale.

”Sunt sub tratament pentru diabet de câțiva ani (…) Urmele medicamentelor de diabet pot fi detectate de testele antidrog (…) Este esențial să avem reglementări clare care să facă diferența între utilizarea legitimă a medicamentelor și consumul substanțelor care afectează siguranța rutieră”, este unul dintre sutele de mailuri trimise de șoferi judecătorilor de la Înalta Curte, potrivit Declic.

În plus, 7 state din UE și Marea Britanie au astfel de limite minime pentru incriminarea conducerii sub influența drogurilor.

O decizie grea pe umerii Înaltei Curți. Blocaj în complet

Potrivit unor surse oficiale, cei 9 judecători din Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte nu se pot pune de acord. În acest moment este 5:4 în favoarea raportului judecătoarei Rog, care spune că trebuie dovedită nu doar prezența substanțelor psihoactive în organism, ci și aptitudinea lor de a influența capacitatea de a conduce.

Potrivit legii însă, completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept trebuie să ia decizia cu majoritate de două treimi, adică cu 6:3. Așadar, ori un judecător din cei 4 care sunt împotriva pragului se lasă convins de argumentele celor din tabăra ”pro”, fie doi din tabăra ”pro” trec în tabăra ”contra”. Dacă nu se atinge această majoritate de două treimi, completul nu poate lua decizia și verdictul se amână până când se ajunge la majoritatea cerută de lege, au explicat pentru G4media.ro surse oficiale de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Citește informația pe larg, mai jos.

Judecătorul-raportor Lucia Rog a ajuns la concluzia că poliția și procuratura trebuie să dovedească atât prezența în organismul șoferului a substanțelor psihoactive, cât și aptitudinea acestor substanțe de a influența capacitatea de a conduce, pentru a-l putea sancționa pentru infracțiunea de conducere sub influența substanțelor psihoactive.

Judecătoarea Rog a ajuns la această concluzie după ce a analizat mai multe puncte de vedere ale IML, CCR, ale altor instanțe din țară, ale parchetelor și universităților. Punctele de vedere-cheie au fost însă cele ale IML și CCR.

Ce a spus IML

IML a arătat că simpla prezență în organism a unor substanțe psihoactive nu înseamnă și că este afectată capacitatea de a conduce.

<< ”Institutul Național de Medicină Legală” a opinat în sensul că nu este suficient să se constate prezența în probele biologice a substanței psihoactive ori a metaboliților ei activi pentru a prezuma absolut asupra prezenței stării de a fi sub influența și afectării capacității de a conduce întrucât această aserțiune poate fi combătută prin mijloace de probă științifice potrivit cărora, în ciuda prezenței substanțelor psihoactive într-o concentrație minimală, persoana nu se află sub influența substanțelor psihoactive, cu afectarea capacității de a conduce pe drumurile publice cât timp prezintă în corp produși de metabolism în forme inactive ale acelei substanțe ori, chiar în forme active, cât timp se regăsesc și se probează cantitativ în sânge într-o valoare minimală inferioară limitei de cut-off a acelei substanțe în sânge acceptată la nivel național sau european/internațional >>, a arătat IML, potrivit raportului judecătoarei Rog.

IML a arătat că substanțele psihoactive pot fi depistate în sânge, salivă sau urină și firul de păr pe perioade diferite de timp. Și pot afecta diferit funcțiile psihice, senzoriale și neuro-motorii, prin urmare, capacitatea de a conduce.

Unele substanțe, cum este valiumul (diazepamul) pot afecta capacitatea de a conduce doar dacă sunt depistate în sânge peste un anumit nivel (prag/concentrație), a arătat IML.

Cu toate acestea, poliția rutieră testează prezența valiumului în salivă, iar IML și alte laboratoare specializate – în sânge, chiar dacă valiumul aflat în salivă nu influențeză capacitatea de a conduce, iar cel aflat în sânge are influență asupra șofatului doar dacă se află dincolo de un prag, de o valoare minimală cut-off. Pe de altă parte – arată IML – cei care iau diazepam sunt puși în gardă că administarea acestei substanțe poate afecta capacitatea de a conduce vehicule.

Institutul de medicină legală a prezentat tabelul de mai jos.

Sursa foto: G4media.ro

Spre exemplu, cocaina poate rămâne până la 24 de ore în sânge și până la 2 zile în salivă. De asemenea, poate râmâne până la 3 zile în urină și 90 de zile în firul de păr. ”Firul de păr este util pentru a determina consumul cronic (toxicomania). Medico-legal, testarea și analiza toxicologică a firului de păr nu se pot realiza în țara noastră”, arată IML în punctul de vedere transmis Înaltei Curți.

Un alt exemplu oferit de IML este diazepamul (valium). Acesta are efecte clinice 4-6 ore, dar rămâne în sânge 48 de ore și în salivă 10 zile. În urină rămâne 6 săptămâni, iar în firul de păr – 3 luni. Chiar dacă este depistat în salivă, aceasta nu înseamnă că valiumul influențează capacitatea de a conduce, arată IML.

”După ce încetează să fie detectabilă în sânge, continuă să fie prezentă în calea de eliminare prin salivă până la 10 zile, mult după ce efectele clinice psihoactive au încetat. Astfel, substanța (valiumul sau diazepamul – n.r.) va putea fi despistată și testată pozitiv în testul calitativ de salivă pe care îl dispune organul judiciar fără a se constitui, la momentul testării salivei, starea de a fi sub influența substanței psihoactive, deși substanța însă se mai află în corp (salivă), dar nu se mai află în sânge.

În acest caz, al acestei substanțe, Valium, testarea calitativă în salivă va fi pozitivă, iar cea de sânge va fi negativă după 2-3 zile de la administrare, ceea ce face ca testul de salivă efectuat de organul judiciar să apară fals pozitiv, când, de fapt, testul identifică cu sensibilitate și specificitate prezența substanței în salivă și aceasta se petrece pentru că substanța nu are aceeași biodisponibilitate în toate fluidele biologice și țesuturile corpului datorită procesului continuu de metabolizare și eliminare”, a arătat IML.

IML precizează că doar ”pe timpul cât substanța activă (valiumul – n.r.) se află în sânge, se află totodată și în creier, determinând direct starea de a fi sub influență, respectiv starea în care sunt influențate funcțiile psihice, senzoriale și neuro-motorii.

Pe timpul în care substanța activă (valiumul – n.r.) nu se mai află în sânge, dar în sânge se află metaboliții activi ai substanței într-o concentrație egală sau mai mare cu limita cut-off, este determinată starea de a fi sub influență, respectiv starea în care sunt influențate funcțiile psihice, senzoriale și neuro-motorii ale persoanei.

Pe timpul cât substanța activă (valiumul – n.r.) nu se mai află în sânge, dar în sânge se află metaboliții activi ai substanței într-o concentrație inferioară limitei cut-off, se apreciază că persoana respectivă nu se mai află în starea de a fi sub influența substanțelor psihoactive, aspect care întrunește un consens științific și medico-legal, european și internațional (EMCDDA, European Monitoring Centre for Drugs and Drugs Addiction).

Pe timpul cât substanța activă (valiumul sau diazepamul – n.r.) și metaboliții săi nu se mai află în sânge, dar substanța încă se mai află în corpul acelei persoane prin metaboliți activi și/sau inactivi în diferite căi de eliminare (urină, fir de păr), se apreciază, într-un consens științifiic și medico-legal, că persoana respectivă nu se mai află în starea de a fi sub influența substanțelor psihoactive, întrucât în creier, unde se exercită efectele psihoactive, nu se mai află substanța”, arată IML, potrivit raportului judecătoarei Rog.

”Toate aceste concluzii, asupra cărora există un consens științific și medico-legal la nivel internațional, nu pot fi ignorate în prezenta analiză. Astfel, dacă atât includerea unei substanțe în categoria celor psihoactive, cât și incriminarea faptei au la bază studii științifice care demonstrează că acestea au efect nociv, afectând sistemul nervos central determinând modificarea funcțiilor psihice, senzoriale și neuromotorii, aceleași studii științifice trebuie acceptate și atunci când dovedesc că respectivele efecte sunt limitate în timp, ajungând ca, la un moment dat, deși prezența în corp sub forma metaboliților activi sau inactivi, substanța să nu mai fie aptă să producă niciun efect psihoactiv întrucât nu se mai află în sânge, sau în sânge se află metaboliții inactivi sau chiar activi, însă sub limita cut-off, acceptată la nivel internațional.

Revenind la definiția noțiunii de influență, ca acțiune exercitată asupra unui lucru sau asupra unei ființe, putând duce la schimbarea lor, rezultă cu evidență că atunci când, deși prezentă în probele biologice, substanța nu mai poate produce nici un fel de schimbare asupra persoanei, nu mai are nicio înrâurire, nu mai are aptitudinea să producă vreun efect asupra sistemului nervos central, nu se poate considera că cerința esențială atașată elementului material al laturii obiective a infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 316 alin. (2) din Codul penal, este îndeplinită”, a conchis judecătoarea Lucia Rog.

Ce a argumentat CCR

Prin deciziile nr. 138 din 14 martie 2017 și nr. 101 din 28 februarie 2019, CCR a declarat că sintagma ”persoană aflată sub influența unor substanțe psihoactive” – fără a fi indicat un prag dincolo de care capacitatea de a conduce să fie afectată – este constituțională.

CCR a opinat că ”simpla prezență a substanței psihoactive biologice în probele biologice prelevate de la făptuitor este suficientă pentru a concluziona că se află sub influența acestora”, după cum a arătat judecătoarea Rog.

”Curtea constată că, având în vedere sfera largă a produselor susceptibile de a avea efecte psihoactive, (…) în mod obiectiv, legiuitorul nu poate prevedea un nivel minim al concentrației de substanțe psihoactive ca și cerință esențială cu privire la elementul material al laturii obiective în cazul infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive (…).

Așa fiind, legiuitorul a înțeles să incrimineze fapta în orice situație de conducere a unui vehicul ulterior consumului unor substanțe psihoactive, prin consum înțelegându-se introducerea în organismul uman a unui produs, indiferent dacă acesta a fost dizolvat, impregnat, dispersat sau diluat, în una dintre următoarele modalități: pe cale orală ori injectabilă, inhalare, fumat sau aplicarea externă pe corpul unei persoane, în orice alt mod, în așa fel încât produsul să ajungă în corpul unei persoane”, a arătat CCR în decizia nr. 138 din 14 martie 2017.

Ce spune Parchetul general

Procurorii apără legislația existentă care nu prevede prag pentru droguri și arată că simpla prezență în organism a drogurilor trebuie considerată că influențează capacitatea de a conduce.

Ba mai mult, într-un răspuns oficial pentru G4media.ro, Parchetul general a avertizat asupra consecințelor negative pe care le-ar putea avea decizia Înaltei Curți de a impune un prag dincolo de care capacitatea de a conduce este considerată afectată, iar conducerea sub influența drogurilor se pedepsește penal.

Dacă Înalta Curte impune un astfel de prag, atunci va trebui reglementat un nivel minim legal pentru fiecare drog în parte, ceea ce va dura – atrage atenția Parchetul general. Timp în care dosarele de conducere sub influența drogurilor, printre care și cel al lui Vlad Pascu, vor fi blocate.

Apoi, odată stabilit pragul legal pentru fiecare drog, el va trebui determinat în fiecare dosar în parte prin expertize medico-legale toxicologice, care ar putea dura un an – doi, timp în care șoferii drogați ar putea scăpa din arest și chiar de dosarele penale și ar putea reveni pe străzi, la volan.

Vlad Pascu este tânarul judecat pentru că a omorât cu mașina alți doi tineri în timp ce conducea drogat la volan, în august anul trecut, în localitatea 2 Mai din județul Constanța.

Ce spun ONG-urile care militează pentru prag la conducerea sub influența substanțelor psihoactive

Comunitatea Declic și APADOR-CH solicită introducerea unui astfel de prag (valori cut-off) pentru incriminarea conducerii sub influența drogurilor. ”Continuăm campania până obținem modificarea legislației și introducerea unor valori cut off de la care să fie incriminat condusul sub influența substanțelor interzise. În lipsa acestor valori clare, persoanele care au luat medicamente antitusive sau antialergice riscă să se aleagă cu dosare penale”, afirma Declic pe 30 iulie 2024.

”Sunt sub tratament pentru diabet de câțiva ani (…) Urmele medicamentelor de diabet pot fi detectate de testele antidrog (…) Este esențial să avem reglementări clare care să facă diferența între utilizarea legitimă a medicamentelor și consumul substanțelor care afectează siguranța rutieră”, este unul dintre sutele de mailuri trimise de șoferi judecătorilor de la Înalta Curte, potrivit unui comunicat Declic din 13 septembrie 2024.

”Așa cum pentru alcool sunt prevăzute în legislație limite minime de la care prezența alcoolului în sânge devine infracțiune, dacă consumatorul s-a urcat la volan, ar trebui să existe astfel de limite și în privința substanțelor psihoactive. Șapte state din UE (Belgia, Cehia, Danemarca, Germania, Irlanda, Luxembourg și Norvegia – n.r.) și Marea Britanie au aceste limite prevăzute în legislație”, afirma APADOR-CH pe 1 august 2014.

O decizie grea la Înalta Curte. Blocaj în complet

Completul este condus de președintele Secției penale, judecătoarea Eleni Marcu, și este alcătuit din judecătorii: Lucia Rog – raportor, Claudiu Rus, Francisca Vasile, Lavina Lefterache, Hermina Iancu, Dan Enescu, Oana Burnel și Adriana Ispas.

Potrivit unor surse oficiale, cei 9 judecători din complet nu se pot pune de acord. În acest moment este 5:4 în favoarea raportului judecătoarei Rog, care spune că trebuie dovedită și aptitudinea substanțelor psihoactive de a influența capacitatea de a conduce, nu doar simpla prezență a acestor substanțe în organism.

Potrivit legii însă, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept trebuie să ia decizia cu majoritate de două treimi, adică cu 6:3. Așadar, ori un judecător din cei 4 care sunt împotriva pragului se lasă convins de argumentele celor din tabăra ”pro”, fie doi din tabăra ”pro” trec în tabăra ”contra”.

Dacă nu se atinge această majoritate de două treimi, completul nu poate lua decizia și verdictul se amână până când se ajunge la majoritatea cerută de lege, au explicat pentru G4media.ro surse oficiale de la Înalta Curte de Casație și Justiție.