G4Media.ro

FOTO Cum arată degradările din subteran la Planșeul Unirii din București, după…

FOTO: Planșeul Unirii, zona subterană pe unde curge râul Dâmbovița, după ce a fost oprit debitul în Piața Unirii. Colaj G4Media/ 19 septembrie 2024

FOTO Cum arată degradările din subteran la Planșeul Unirii din București, după ce Dâmbovița a fost secată pentru a coborî în cuva râului

Cursul râului Dâmbovița a fost oprit în zona Pieței Unirii pentru vizita de joi, 19 septembrie, în subteran, pe sub pod, a reprezentanților instituțiilor implicate în schimbarea planșeului Unirii, structură de beton cu grad nesatisfăcător de utilizare, încadrat în 2020 în clasa tehnică IV, din V posibile. Au fost prezenți primarul Sectorului 4, prefectul Capitalei, conferențiarul universitar Ionuț Răcănel, cu rol în expertiză, și reprezentanți ai constructorilor, pentru a se convinge și pentru de a permite realizarea de imagini foto și video cu degradările întâlnite pe parcursul a aproximativ 200 m, cât a fost deschis accesul în interior.

Planșeul care acoperă cursul râului Dâmbovița se întinde pe o distanță de peste 400 m, pe diagonală, cu zone unde la suprafață se desfășoară trafic auto și pietonal, însă cu porțiunea cea mai lungă peste Parcul Unirii. Cu planurile gata și finanțarea asigurată de Guvern, lucrările la planșeu stau să înceapă, însă doar după ce primarul general Nicușor Dan va emite autorizația de construire, despre care a precizat că nu o va elibera în regim de urgență.

În imagini se pot vedea elemente din structura de susținere a podului/planșeului cu armături corodate de la umiditatea permanentă a râului Dâmbovița, care în funcție de debit poate fi mai jos sau mai sus. În alte locuri întâlnite, care se observă și în fotografii, sunt degradări ale betonului și bucăți lipsă.

Foto: G4Media
Foto: G4Media

Profesorul conferențiar în construcții Ionuț Răcănel, expert în cadrul lucrărilor la Planșeul Unirii, a menționat ce degradări au fost întâlnite: „Ați văzut mai multe zone unde erau grinzi întrerupte, armături la vedere. În unele zone s-a intervenit, pe acolo au fost introduse utilaje. Nu s-a lucrat cu grija cu care trebuia să se lucreze. Alte armături sunt corodate, lipsesc elemente ale secțiunii, sunt degradări ale betonului, sunt degradări uzuale ca urmare a lipsei de întreținere, a îmbătrânirii firești a materialelor”.

Planșeul Unirii a fost construit în 1936, cu materialele de construcții de la acea vreme. Două lucrări de întreținere au fost realizate, conform profesorului universitar, în anii 1986 și 1993, însă „nu s-a lucrat cu grija cu care trebuia să se lucreze”. Întrebat cât timp se mai poate întârzia cu intervenția la planșeu, expertul în construcții a spus că nu se poate pronunța. „Sigur, o structură nu trebuie să ajungă așa, am mai spus de multe ori, să nu ajungem în această situație, asta se face printr-o mentenanță corespunzătoare, printr-o proiectare judicioasă și prin investiții. Fără investiții vorbim degeaba. Am încadrat-o în IV, însă evoluează. Dar nu atât de repede încât în 2-3 zile să cadă structura, nu există acest risc, risc iminent de prăbușire.”, a spus el.

Totodată, Ionuț Răcănel a afirmat că nu se poate pronunța nici dacă și când structura se va prăbuși. „Nu vă închipuiți că structura o să cadă mâine, asta am spus și în expertiză. Nu vă așteptați să vă dea cineva un răspuns dacă va cădea sau când va cădea această structură, deci este vorba de predictibilitatea și este foarte greu să stabilești în general pentru orice structură de rezistență, chiar dacă ai la îndemână constatări vizuale și calcule care s-au făcut. E foarte greu să stabilești dacă această structură se va prăbuși și cum. Depinde foarte mult, pe lângă starea structurală depinde de condițiile din amplasament, de nivelul traficului în cazul aceasta, despre care nu estimez să crească exagerat foarte mult în următorii 5 ani sau în 2 ani cât vor fi lucrările. Nu știu exact, nu am făcut o estimare a duratei de execuție, de o acțiune seismică, sau un alt factor de risc, de o cedare locală a terenului, sunt mulți parametri care definesc această funcțională care ar duce la o predictibilitate.”, a precizat el.

La declarațiile de la vizita din subteran la Planșeul Unirii, primarul Sectorului 4, Daniel Băluță a afirmat că rolul său de edil, care a primit sarcina de a comanda lucrările de consolidare a planșeului, este să prevină. „Tocmai pentru că nu știe nimeni când se întâmplă lucrul acesta și nici nu ar fi o idee bună să facem estimări de genul acesta. Realitatea este că este o structură extrem de degradată care are un risc major, am avut și un cutremur acum câteva zile. Să ne imaginăm ce înseamnă să cadă placa din cauza unui cutremur, pentru că este șubrezită, sunt foarte multe fenomene naturale care ar putea să afecteze această structură. De aceea un om rațional trebuie să se gândească în primul rând la partea de siguranță și la aceea de prevenție.”, a precizat primarul Băluță.

Alte imagini realizate joi, 19 septembrie, în subteran la Planșeul Unirii:

În februarie 2024, pe baza expertizei realizate în 2018 de către Primăria Capitalei și reluate în 2020, care arată că structura este degradată, a fost atribuit contractul de de proiectare și execuție pentru consolidarea Planșeului Unirii. Lucrările la planșeul care prevăd devieri de trafic în zona Pieței Unirii sunt contractate de autoritatea locală a Sectorului 4, cu finanțare de 800 mil lei prin programul „Anghel Saligny” gestionat de Guvern. Ca să înceapă, primarul general Nicușor Dan trebuie să emită autorizație de construire. „Avem constructorul cu arma la picior, poate începe oricând lucrările”, a afirmat recent directorul de la Primăria Sectorului 4, Marius Coaje, care răspunde de lucrările de la  Planșeul Unirii.

 

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

Pentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.