PNL a schimbat tactica de atac la adresa PSD. Liberalii au renunțat la subiectul legii Iohannis și au înlocuit-o cu critici despre absorbția fondurilor UE

PNL a schimbat miercuri tactica atacurilor publice la adresa PNL. După două zile în care liberalii l-au criticat pe Marcel Ciolacu pentru că nu vrea să voteze amendamentul care i-ar permite președintelui Klaus Iohannis să candideze la Senat, purtătorii de mesaj ai PNL au schimbat linia de comunicare și îi reproșează șefului PSD absorbția slabă a fondurilor UE.

Tensiunile dintre PNL și PSD au izbucnit luni, după ce Marcel Ciolacu a anunțat că partidul său nu va vota în parlament amendamentul depus de PNL care i-ar permite președintelui Iohannis să candideze la alegerile parlamentare pe listele de partid, deși Constituția prevede expres că șeful statului nu poate fi membru al nici unei formațiuni politice.

Decizia PSD a venit după reacțiile virulente din partea votanților și a liderilor din teritoriu la adresa președintelui Iohannis.

Imediat după anunțul lui Ciolacu, liderii PNL au început un șir de critici publice, care au culminat cu declarația de marți a lui Nicolae Ciucă. Liberalii i-au reproșat lui Ciolacu că și-ar fi încălcat promisiunea de a vota ”legea Iohannis” și că nu mai pot avea încredere în cuvântul său.

Două zile au durat atacurile liberale la adresa PSD pe tema ”legii Iohannis”, dar ele au încetat brusc miercuri dimineață și au fost înlocuite de o serie de comunicate în care liderii PNL au abordat un nou subiect: fondurile UE.

Motivul acestei schimbări de direcție e că orice discuție publică pe tema candidaturii lui Klaus Iohannis aduce prejudicii de imagine PNL. ”Ne ceartă oamenii pe stradă că vrem să-l punem pe președinte pe liste. E un subiect de care nu aveam nevoie în această campanie, în care oricum ne zbatem din greu să ajungem la un rezultat similar cu cel de la alegerile locale. Avem nevoie urgentă să schimbăm agenda, să nu mai fim asociați cu candidatura lui Iohannis”, au declarat pentru G4Media surse din PNL.

Miercuri, în decurs de doar trei ore, mai mulți lideri PNL au lansat atacuri la adresa lui Marcel Ciolacu pe tema absorbției fondurilor Europene.

Siegfried Mureșan, Dan Motreanu, Robert Sighiartău, Gheorghe Falcă și Tănase Stamule au transmis la foc automat comunicate în care îl acuză pe Marcel Ciolacu că are absorbție zero a fondurilor europene de coeziune în bugetul multianual UE 2021-2027, că a eșuat în atragerea fondurilor PNRR și a ratat o investiție de miliarde de euro.

”Marcel Ciolacu fie minte, fie nu știe diferența dintre absorbție și contractare în cazul fondurilor UE. Nu a ajuns cu meditațiile la economie la acest capitol. Guvernul condus de Marcel Ciolacu are rată de absorbție zero, în ceea ce privește fondurile structurale și de coeziune din exercițiul financiar 2021-2027. Răspunderea o poartă premierul Marcel Ciolacu și ministrul PSD al Investițiilor și Proiectelor Europene”, a scris Dan Motreanu, prim-vicepreședintele PNL.

”Prim-ministrul Marcel Ciolacu a blocat absorbția de fonduri europene. Guvernul condus de prim-ministrul Marcel Ciolacu nu a reușit să atragă niciun euro din fondurile structurale și de coeziune care sunt alocate României din exercițiul financiar european 2021 – 2027”, a scris și Siegfried Mureșan.

Mai mult, PNL a postat un comunicat similar pe conturile sociale, cu un mesaj identic cu cel al lui Siegfried Mureșan.

Singura replică venită de la PSD pe noua temă de atac a fost a lui Adrian Câciu, ministrul Fondurilor Europene. ”Dincolo de cifre și de bătălii sterile: mii de șantiere sunt deschise cu banii din exercițiul financiar 2021-2027. Investiții în școli, spitale, drumuri, mobilitate urbană, gaze, apă, canalizare, infrastructura de transport, energie etc”, a spus Câciu într-un comunicat.

Context

Liderii grupurilor PNL de la Camera Deputaţilor şi Senat – Gabriel Andronache şi Daniel Fenechiu – au depus săptămâna trecută o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea art. 52 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, care are un articol unic şi introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: „Preşedintele României, în functie la data alegerii Camerei Deputaţilor, dacă se află în ultimele 3 luni ale mandatului, poate candida ca independent pe listele unui partid politic, unei alianţe politice sau alianţe electorale pentru obţinerea unui mandat de senator sau deputat. În cazul in care este ales senator sau deputat, preşedintele României este obligat ca, după validare, să opteze între calitatea de senator sau deputat şi aceea de preşedinte”.

Propunerea creează premisele candidaturii lui Klaus Iohannis la alegerile parlamentare pe listele PNL, deși Constituția prevede expres că șeful statului nu poate fi membru de partid.

Consiliul Legislativ a avizat cu observaţii propunerea PNL, apreciind că „preşedintele României are dreptul de a candida pentru funcţia de senator sau de deputat pe lista unui partid politic, unei alianţe politice sau alianţe electorale, chiar şi în lipsa normei preconizate”.

Consiliul Economic şi Social (CES) a dat aviz nefavorabil propunerii PNL. ”Independenţa Preşedintelui, reclamată de Constituţie, este pusă sub semnul întrebării odată cu asocierea cu un partid politic, chiar dacă acesta rămâne independent pe listele acestui partid”, este unul dintre argumentele CES, care invocă şi nevoia de credibilitate şi stabilitate sporită” a legislaţiei electorale.