Priorități la zi pentru educație incluzivă. Mihaela Nabăr (World Vision România): Copii vulnerabili sunt în toată țara/ Vasile Dîncu, europarlamentar: Lupta cu abandonul școlar va fi temă prioritară în UE

Accesul la educație al copiilor din medii defavorizate a fost una dintre temele principale de dezbatere în cadrul evenimentului „Educație incluzivă și oportunități reale. Prioritățile UE în următorii ani – Ce ar trebui făcut?” – organizat de G4Media și World Vision Romania vineri, 27 septembrie.

Mihaela Nabăr, președinte World Vision România a subliniat că temele incluziunii și protecției copiilor sunt pe agenda organizației de 33 de ani și i se acordă atenție fiecărui copil în parte, indiferent de zonă. Există zone unde intervențiile sunt mai complicate, precum Oltenia sau Vaslui, în schimb o vulnerabilitate ridicată se întâlnește chiar la 20 km de București, pentru că este permanent în tranziție.

„Efectele acestor intervenții se văd pe termen lung. Termenul minim pentru a observa rezultate este de 5 ani. Vulnerabilitatea este în toată țara. În România este foarte multă inechitate care duce la vulnerabilitate”, a spus Mihaela Nabăr.

Cum arată prioritățile instituționale în perioada campaniei electorale?

„Pare că România este într-o permanentă campanie electorală; nu avem instituții foarte puternice și cu leadership instituțional. Există colaborare cu anumite instituții unde se văd rezultate, colaborăm și putem alinia prioritățile dar există și instituții unde nu există voință pentru a face pașii necesari”, a mai spus aceasta.

Europarlamentarul Vasile Dîncu, PSD/S&D care a participat la dezbatere a subliniat că există un decalaj între România și cele mai multe țări europene privind prioritățile de educație incluzivă.

„UE a trecut în materie de incluziune la următoarea etapă, în care vorbesc mai mult despre diversitate și alte aspecte de incluziune dar nu necesitățile noastre, din medii defavorizate, mediu rural, dotarea școlilor”, a spus acesta.

El a amintit modul în care se așteaptă să se modifice și abordarea la nivelul UE privind unele segmente ale educației. „Rezultatele din testele PISA au șocat UE, mai ales cele din țări precum Germania și Franța care considerau că au o educație foarte bună. În PE există, și am discutat deja cu colegi pe domeniu să facem intergrupuri unde să discutăm despre viitorul educației. Probabil ați văzut, raportul Draghi arată că UE a pierdut competiția pentru că nu a dezvoltat inovația, creativitatea, nu a investit orientat spre viitor. Acum noi nu suntem pregătiți pt meseriile viitorului. Fără o educație incluzivă care să ducă către noi segmente sociale nu se va putea avansa. Trebuie aduși copii din toate mediile pentru a obține o emulație pentru educația viitorului. Lupta cu abandonul școlar va fi una dintre temele prioritare în viitor la nivelul UE”, a mai spus Dîncu.

Acesta a mai adăugat că se va discuta în Parlamentul European și despre finanțarea liceelor și a învățământului dual. „La noi a fost reînființat, în Vest este funcțional de decenii: Poate aduce o formă de incluziune mai importantă decât școlile clasice”.

Mihai Peticilă, co-fondator și redactor șef EduPedu a vorbit despre situația reală a modului cum funcționează cadrul instituțional pe domeniul educației incluzive.

„Așa cum a ieșit acest cadru din parlament pentru incluziune este lăudat de UE dar este complet inutil pentru că nimic nu este pus în aplicare. Ar trebui să avem un centru pt educație incluzivă cu 30 de oameni care să meargă în teritoriu, care să pregătească asistenții sociali. Toate datele – PISA, monitorul educației, ONG-urile, arată că nu reușim să aducem copiii spre școală. Pe datele de la evaluări se vede clar că școala în sine îi ajută numai pe unii copii; în clasele mici pot avea rezultate bune dar spre finalul ciclului gimnazial mulți se pierd. Toate datele sunt pe masa Ministerului Educației dar decide ce vrea cineva anume, dintr-un birou.

Inspectoratele școlare sunt conduse de niște politicieni. Care nu știu pe cine să nu supere. Concret, din cei 6000 de directori, circa 1700 sunt puși în continuare din pixul unor politicieni. Nu s-a mai făcut niciun concurs în inspectorate din 2021 încoace. Avem o problemă cu politizarea și până nu se rezolvă asta nu se va avansa nici cu incluziunea, pentru că presupune profesionalism. Este nevoie de debirocratizare, depolitizare, profesionalizare”, a menționat Peticilă.

Andrada Marian, elevă la un liceu din Vaslui a prezentat punctul de vedere din perspectiva celor din generația sa care sunt implicați în Consiliului Consultativ al Copiilor World Vision România.

Recomandările pentru decidenți, care le-a menționat Andrada, pentru îmbunătățirea educației incluzive sunt:

• Extinderea programului școală după școală – masă caldă și ore de rezidențiat; copiii au nevoie de masă caldă; în condițiile în care se vorbește foarte mult despre abandonul școlar.
• Extinderea programelor care sa susțină elevii de liceu, care sa-i ajute să-și atingă potențialul
• Programe de educație parentală – pentru ca părinții să înțeleagă că elevii trebuie mai puțin să lucreze în gospodărie și să prioritizeze școala
• O școală și o comunitate unde niciun copil nu este lăsat în urmă.