Șeful Direcției Judecători din Inspecția Judiciară a cerut pensionarea deși, în loc de o vechime necesară de 25 de ani în magistratură, are doar 15 ani în sistem, anterior fiind polițist / UPDATE CSM i-a aprobat cererea

Pe rolul unei ședințe de astăzi a Secției pentru Judecători din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) se află cererea de pensionare a judecătorului Cătălin Nicolae Magdalena. Șef al Direcției Inspecție Judecători a Inspecției Judiciare – instituția care analizează abaterile disciplinare ale judecătorilor – Magdalena trebuie să îndeplinească o condiție-cheie pentru ca solicitarea să i se aprobe: minimum 25 de ani vechime în magistratură.

• UPDATE 15.53 Sectia de judecatori din CSM a aprobat astazi, in unanimitate, aprobarea pensionarii judecatorului Magdalena si inaintarea dosarului acestuia catre presedintele Romaniei in vederea semnarii decretului de eliberate din functie.  O sursa din mediul judiciar a declarat pentru G4media.ro ca, in aceasta luna, Inalta Curte va pronunta o hotarare prealabila in care va decide daca activitatea de politist judiciar poate constitui vechime in magistratura.

Cu toate acestea, judecătorul a intrat în sistem de-abia în 2009, în anteriorii 11 ani fiind polițist judiciar. Un alt magistrat, procurorul Gheorghe Berce de la Direcția Națională Anticorupție, a intenționat să-și depună și el, anul trecut, dosarul de pensie incluzând anii în care a fost polițist drept vechime în magistratură, dar atât angajatorul, cât și Curtea de Apel Alba Iulia, printr-o decizie definitivă din iunie 2024, i-au respins această cerere. ”După cunoștințele mele, Cătălin Magdalena este singurul magistrat care a reușit să își echivaleze vechimea anterioară ca polițist cu cea din magistratură, ceea ce este vădit nelegal”, a declarat o sursă din mediul judiciar pentru G4Media.ro. Judecătorul Cătălin Nicolae Magdalena nu a răspuns nici apelului telefonic, nici întrebărilor pe marginea acestui subiect pe care i le-am trimis pe email și pe Whatsapp.

Conform CV-ului său  Magdalena a intrat în magistratură, ca procuror, în anul 2009, devenind, apoi, judecător. Din noiembrie 2022, a preluat șefia Direcției Inspecție Judecători din Inspecția Judiciară, iar zilele trecute a depus la CSM solicitare de a i se aproba dosarul de pensionare.

Principala condiție pentru acceptul Secției de Judecători, a cărei ședință va avea loc astăzi, este o vechime de minimum 25 de ani în magistratură. Alături de cei 15 ani ca procuror și judecător, Magdalena a inclus, însă, și perioada 1998-2009 în care a ocupat funcția de ofiţer de poliţie judiciară în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române – Brigada de Combatere a Crimei Organizate şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie. Decizii judecătorești anterioare și poziții ale instituțiilor din sistemul de justiție arată, însă, că această echivalare nu este prevăzută de lege. Astfel, există instanțe și unități de parchet care au refuzat să elibereze magistraților adeverințe care să constate că vechimea de polițist judiciar reprezintă vechime în magistratură, iar completuri de judecată au respins definitiv acțiuni în acest sens.

Este și cazul procurorului DNA Gheorghe Berce care, în 2023, a cerut angajatorului ca, în vederea pensionării, să îi elibereze o adeverință care să ateste că cei 10 ani şi 11 luni cât a fost polițist judiciar reprezintă vechime în magistratură și se adaugă celor 14 ani, 10 luni şi 11 zile cât a ocupat funcția de procuror. Conform informațiilor din decizia 255/2024 a Tribunalului Alba unde speța a ajuns ulterior ”Prin adresa nr. 839/IV-9/2023 i s-a răspuns (lui Berce, de către DNA n.r.) că la data cererii, 12.05.2023, ar avea o vechime în magistratură de 14 ani, 10 luni şi 11 zile, precum şi faptul că funcţia de ofiţer de poliţie judiciară cu studii superioare juridice nu constituie vechime utilă pentru eliberarea din funcţia de procuror conform art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.” Tribunalul Alba i-a admis lui Berce acțiunea care obliga DNA la echivalare, dar Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și DNA au depus apel și, pe 27 iunie 2024, Curtea de Apel Alba-Iulia a răsturnat decizia de pe fond și, prin sentință definitivă, i-a respins acțiunea lui Berce. Acesta este și în prezent procuror DNA și, conform deciziei de mai sus, se poate pensiona de-abia peste 10 ani.

Un alt caz a fost înregistrat la Bacău unde, tot în 2023, Curtea de Apel i-a refuzat judecătorului Ovidiu Vasilică Pralea eliberarea unei adeverințe în care să se constate că aproape nouă ani de activitate de la fostul său loc de muncă, în Poliție, reprezintă vechime în magistratură. La fel ca Berce, Pralea a contestat decizia, dar a depus acțiuni la două instanțe diferite. Pe fond, la prima a pierdut, iar la a doua, a câștigat. În mod ciudat, deși pârâtă în procesul câștigat de Pralea, Curtea de Apel Bacău nu a mai depus apel, decizia rămânând definitivă. Pralea s-a pensionat în vara acestui an după ce a primit adeverința necesară obținută în condițiile bizare de mai sus.

După această dezvăluire, judecătoarea Viorica Costiniu, președinte de onoare al Asociației Magistraților din România a reacționat  declarând că ”Este inadmisibil să asimilezi funcția de politist cu cea de judecător. Cât timp judecătorul și-a exercitat funcția, polițistul a fost la ordinele lui, generic vorbind, câtă vreme i-a cenzurat actele, câtă vreme el a urmat cursurile Academiei de Poliție, nu Facultatea de Drept. Asistăm la denaturarea funcției de judecător, care a devenit punguța la care trag, fără merit, multe categorii profesionale.”

Chestiunea acestor echivalări nu este nouă și a ajuns la vârful sistemului: în anul 2022, CSM a dat aviz negativ unui proiect de lege privind includerea muncii de polițist judiciar cu studii superioare în calculul vechimii în magistratură: „Nu se justifică lărgirea sferei funcțiilor juridice a căror exercitare constituie vechime utilă pentru dobândirea dreptului la pensie de serviciu”, își justifica decizia Consiliul.

În același an, chiar magistrații foști polițiști judiciari cereau Ministerului Justiției să le recunoască fosta activitate drept vechime în magistratură, ceea ce reprezenta o admitere a faptului că nu exista cadru legal pentru echivalare.
Într-un răspuns recent la întrebarea dacă vechimea de polițist judiciar poate fi asimilată celei de magistrat, CSM a transmis că un asemenea tip de ”interpretare” nu reprezintă o chestiune care să fie comunicată la o cerere formulată în baza Legii 544/2001 privind informațiile de interes public.

Trecutul lui Magdalena

Nu este prima controversă în care a fost implicat judecătorul Cătălin Magdalena fie în spațiul public, fie în spatele ușilor închise.

În noiembrie 2021, Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) a emis o decizie de plagiat în cazul tezei sale de doctorat susținută la Facultatea de Drept din cadrul Universității „Nicolae Titulescu”. În 2023, însă, Curtea de Apel București a infirmat verdictul.

Un alt aspect al carierei sale se leagă de prietenia cu fostul președinte al CSM, judecătorul Bogdan Mateescu. ”Este de notorietate amiciția dintre cei doi. Fără sprijinul lui Mateescu, Magdalena nu ajungea șef la Inspecție”, a declarat o sursă din sistem pentru G4Media.ro. Această prietenie ar fi dus la punerea la punct a unui plan menit să îl ajute pe Mateescu, numit ca interimar, în 2021, drept președinte al CSM, deși mai îndeplinise anterior această funcție, iar legea prevede ca un magistrat să dețină această funcție o singură dată.

Astfel, Magdalena a atacat, în calitate de magistrat, în instanță, fără implicarea Inspecției Judiciare, decizia CSM de numire a lui Mateescu ”dar numai pentru a-i câștiga acestuia timp ca să rămână în funcție invocând faptul că există un litigiu în curs privind această speță pe rolul instanțelor”, după cum a susținut sursa G4Media.ro. Acțiunea lui Magdalena a fost respinsă în iunie 2022, după o derulare bizară a judecății. Completul de judecată a cerut introducerea în cauză a lui Mateescu ca beneficiar al actului contestat, dar atât Magdalena, cât și juristul CSM au refuzat să facă acest lucru, astfel că acțiunea reclamantului a fost respinsă pe această excepție, fără a se intra în cercetarea fondului. Ulterior, Magdalena nici nu a mai depus recurs.

În urmă cu câteva luni, Bogdan Mateescu a dat concurs și a devenit și el inspector în cadrul Direcției din Inspecția Judiciară pe care încă o conduce Cătălin Magdalena.