G4Media.ro

Se împlinesc opt ani de la începerea misiunii spațiale ExoMars, încercarea Agenției…

Sursa foto: EMM/EXI/Dimitra Atri/NYU Abu Dhabi Center for Astrophysics and Space Science

Se împlinesc opt ani de la începerea misiunii spațiale ExoMars, încercarea Agenției Spațiale Europene de a găsi semne ale vieții pe Marte

În acest weekend se împlinesc opt ani de când misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a ajuns pe Marte, scrie Space.com.

ExoMars 2016 a fost compusă din două elemente principale: aeronava Trace Gas Orbiter (TGO) și sonda de aterizare Schiaparelli.

TGO și Schiaparelli au călătorit împreună până aproape de Marte și s-au separat la data de 16 octombrie, cu trei zile înainte ca TGO să intre în orbita planetei, iar modulul de aterizare să atingă suprafața acesteia. Dar ceva nu a mers bine în timpul coborârii modului Schiaparelli, iar acesta s-a prăbușit.

Rolul principal al sondei Schiaparelli a fost de a testa capacitatea Agenției Spațiale Europene de a pătrunde și a ateriza în siguranță pe suprafața planetară – însă Schiapparelli a pierdut contactul cu Pământul când era la doar un pas de a încheia misiunea. După ce imagini capturate de o navă NASA au confirmat că tot ce a mai rămas din sonda de sute de milioane de dolari a fost o „pată întunecată neclară”, ESA a lansat o investigație internă pentru a înțelege ce s-a întâmplat, mai exact.

Investigația a concluzionat că informații eronate din sistemul informatic de bord au provocat încheierea prematură a secvenței de aterizare – în final, Schiapparelli s-a izbit de Marte cu o viteză de 540 de km/h și a explodat la impact.

În ciuda acestui eșec, amintește Space.com, cealaltă parte a misiunii s-a dovedit a fi un succes – TGO este încă funcțional și se învârte în prezent în jurul planetei, căutând metan și alte gaze din atmosfera marțiană care ar putea fi dovezi ale unei posibile activități biologice.

În orice caz, incidentul a pus ambițiile marțiene ale Europei în pericol. După cum nota revista Nature la acea vreme, din cauza costurilor în continuă creștere și a incidentului din 2016, ESA a fost la un pas de a nu câștiga finanțarea de peste 400 de milioane de euro necesară pentru unul dintre cele mai ambițioase proiecte ale sale: Rover-ul Rosalind Franklin, primul rover european care va explora planeta Marte.

Rover-ul, care își va începe misiunea în 2028, după o întârziere de opt ani,  va avea un scop similar cu cel al TGO, explică ESA:

  • „Datorită burghiului și instrumentelor sale științifice, roverul Rosalind Franklin al ESA are un potențial științific unic pentru a căuta dovezi ale vieții din trecut pe Marte. Acesta va fi primul rover care va ajunge la o adâncime de până la doi metri sub suprafață, achiziționând probe care au fost protejate de radiațiile de la suprafață și de temperaturile extreme. Burghiul va extrage soluri din zone străvechi ale planetei Marte și le va analiza in situ cu ajutorul laboratorului de la bord”.

Scopul secundar al misiunii este de a demonstra tehnologiile-cheie pe care Europa trebuie să le stăpânească pentru viitoarele misiuni de explorare planetară. Printre acestea se numără capacitatea de a ateriza în siguranță pe o planetă, de a se deplasa în mod autonom pe suprafață și de a efectua în mod automat lucrări de foraj și de prelucrare și analiză a probelor, adaugă reprezentanții instituției.

Publicitate electorală

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...