EXCLUSIV Cum a motivat completul din care a făcut parte și judecătoarea Savonea decizia de achitare a lui Călin Popescu Tăriceanu / Instanța a admis că Petru Berteanu a plătit datoria de 800.000 $ a fostului lider PNL către consultanții israelieni după ce a încasat bani de la intermediarii Microsoft

Nu ar fi dovezi că fostul premier ar fi cerut mită. Călin Popescu Tăriceanu nu și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu. Este concluzia la care a ajuns completul de 3 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul în care fostul premier este acuzat de luare de mită de la intermediarii Microsoft, potrivit motivării consultate de G4media.ro.

Instanța a admis totuși că omul lui Tăriceanu, Petru Berteanu, a plătit, prin intermediul unui off-shore, datoria de 800.000 de dolari pe care fostul premier o avea la consultanții israelieni Tal Silberstein și Arthur Finkelstein, pentru campania electorală din 2008. Și aceasta după ce a încasat bani de la intermediarii Microsoft. Cu toate acestea, instanța l-a achitat și pe Petru Berteanu, invocând diverse vicii procedurale.

Călin Popescu Tăriceanu este acuzat de DNA că, în 2008, pe când era prim-ministru în funcție, ar fi primit mită 800.000 de dolari de la denunțătorii Fujitsu Siemens Computers (intermediarii Microsoft în România) astfel încât statul român să le plătească datorii mai vechi și să prelungească licențele Microsoft în școli. Presupusa mită ar fi reprezentat un comision de 10 % din plățile făcute de Guvern. Cu banii din presupusa mită, Tăriceanu și-ar fi plătit datoria pe care o avea către consultanții israelieni Tal Silberstein și Arthur Finkelstein pentru campania electorală din 2008.

Miza

La proces, până și procurorul a admis că faptele sunt prescrise, dar a cerut confiscarea presupusei mite de 800.000 de dolari. Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a insistat însă ca procesul să continue și a cerut achitarea astfel încât să nu i se confiște banii.

Decizia de achitare nu este definitivă, ea a fost deja atacată cu apel de DNA la completul de 5 judecători. Miza este suma de 800.000 de dolari, ce ar putea fi confiscată de stat în cazul în care, în verdictul definitiv, instanța nu menține decizia de achitare și dispune încetarea procesului penal pe prescripție.

Cine sunt judecătorii

Completul de 3 judecători care a dat sentința de achitare din primă instanță a fost alcătuit din magistrații Dan Enescu (președinte), Lia Savonea și Adriana Ispas. Este același complet care a anulat condamnarea pentru omor de aproape 14 de închisoare a lui Mario Iorgulescu, cu deosebirea că în cazul fiului șefului LPF, judecătorul Enescu a făcut opinie separată în sensul menținerii condamnării, în vreme ce în cazul lui Tăriceanu, completul a luat o decizie unanimă.

Cine sunt procurorii

Dosarul a fost instrumentat de doi procurori DNA considerați foarte buni: Marius Bulancea, fost consilier al Laurei Codruța Kovesi și ex-șef al Secției a II-a din DNA, actual procuror al Parchetului European, și Delia Ciurariu (în continuare la DNA).

Vezi mai jos informația pe larg

Ce probe are DNA

Procurorii au prezentat instanței probe indirecte pentru a dovedi presupusa mită cerută de Tăriceanu. De notat că, în urmă cu 10 ani, pe vremea binomului SRI-DNA și pe vremea când instanța supremă era condusă de Livia Doina Stanciu (actual judecător CCR), magistrații pronunțau decizii de condamnare pe probe indirecte (de exemplu, cazul Zambaccian – Adrian Năstase).

În cazul lui Tăriceanu, procurorii au pus pe masa judecătorilor mai multe astfel de probe indirecte care, în opinia lor, ar dovedi faptul că fostul premier a știut și a aprobat primirea mitei de la intermediarii Microsoft:

• denunțurile lui Dragoș Nicolaescu, directorul Fujitsu Siemens Computers (FSC) România și Florin Pletea (director în cadrul Microsoft România).

Ei au susținut la DNA că, în aprilie-mai 2007, s-ar fi înțeles cu premierul Tăriceanu, prin intermediul lui Petru Berteanu și Dorin Marian, să pună la punct afacerea Microsoft în schimbul unui comision de 10 % pentru demnitar.

Nicolaescu și Pletea au fost exonerați de răspunderea penală întrucât, potrivit legii privind protecția martorilor, ar fi denunțat faptele de corupție înainte să afle organul de cercetare penală.

Petru Berteanu este descris de procurori drept un apropiat al lui Tăriceanu și omul prin care s-ar fi negociat afacerea Microsoft. Ca să își justifice implicarea, Berteanu ar fi încheiat un contract de consultanță în domeniul comunicării de valoare mică – 200 de euro pentru 2 luni – cu FSC România.

Legătura dintre austriecii de la Fujitsu Siemens Computers Gmbh și Petru Berteanu ar fi fost făcută de profesorul de la SNSPA, Bogdan Teodorescu.

Potrivit procurorilor, Petru Berteanu și Bogdan Teodorescu au fost asociați într-o firmă care a dat consultanță PNL. În plus, Berteanu a fost coleg la Cotroceni cu Dorin Marian pe vremea CDR și apoi a lucrat împreună cu acesta la Rompetrol, companie deținută la acea vreme de Dinu Patriciu.

În 2008, Dorin Marian era șeful cancelariei premierului Tăriceanu, iar implicarea lui în afacere este considerată de procurori drept ”o dovadă că acesta acționa în numele și în interesul lui Călin Constantin Anton Tăriceanu, singurul aflat într-o poziție să influențeze toate instituțiile care aveau un rol în finalizarea procedurii”, au arătat procurorii, potrivit motivării.

Alte probe indirecte ar fi, potrivit DNA:

• e-mailuri puse la dispoziție de Dragoș Nicoalescu și Florin Pletea cu discuțiile dintre ei, directorul de vânzări al FSC Austria, Viktor Malinowski, și Petru Berteanu.

Din e-mailuri ar rezulta chiar și o întâlnire dintre Berteanu și premierul Călin Popescu Tăriceanu din data de 23 aprilie 2007, orele 20 – 22, și o altă întâlnire de la Guvern cu Dorin Marian din 2 mai 2007.

• denunțurile Fujitsu Siemens Computers Gmbh din Austria
• documente de la Parchetul din Viena potrivit cărora directorul de vânzări al FSC din Austria, Viktor Malinowski, ar fi luat decizia de a mitui oficiali români pentru a i se face plățile pentru licențele Microsoft.

Procurorii au argumentat și că faptele și împrejurările ulterioare înțelegerii sunt fapte probatorii (res probantes):

• aprobarea de către premier a unei comisii interministeriale care să pună la punct prelungirea închirierii licențelor software
• transferarea responsabilității contractului de la SGG la Ministerul Comunicațiilor-
• schimbarea de atitudine a reprezentanților instituțiilor implicate care, imediat după presupusa înțelegere asupra comisionului, ar fi devenit cooperante
• adoptarea HG-urilor în baza cărora a fost încheiat contractul cu Microsoft
• plata de către Petru Berteanu a datoriei lui Tăriceanu către consultanții israelieni

Cum s-ar fi făcut plata datoriei lui Tăriceanu către consultanții israelieni

Procurorii DNA au obținut documente de la Parchetul din Viena care arată trasferurile de bani, se arată în motivare.

În perioada octombrie 2008 – februarie 2009, Fujitsu Siemens Computers Gmbh – reprezentată de Viktor Malinowski, Heinz Mazinger și Dragoș Nicolaescu – a transferat peste 17 milioane de dolari în contul de la Credite Suisse Austria al Collina Investments LLC din Washington DC, reprezentată de Viktor Malinowski. Tranzacțiile s-au făcut în baza unui contract de consultanță.

Apoi, Collina Investments a transferat peste 2,5 milioane de dolari către Farley Enterprises LLC, având ca beneficiari reali pe Petru Berteanu și Bogdan Teodorescu. Tranzacțiile s-ar fi făcut pentru servicii IT despre care procurorii susțin că ar fi fost fictive.

Procurorii susțin că această sumă reprezintă comisionul de 10 la sută din contractul privind prelungirea licențelor Microsoft în școlile românești.

Banii ar fi fost împărțiți așa, potrivit documentelor obținute de procurori:

• 859.000 $ ar fi mers către off-shore-ul Dillon Continental Corp. din Seychelles al cărui beneficiar real era Bogdan Teodorescu
• 530.000 $ către off-shore-ul Emerson Continetal Ltd din Seychelles al cărui beneficiar real era Petru Bertean
• 800.000 $ au fost transferați de Farley Enterpises în contul deschis la banca United Mizrahi din Elveția de către STG Ventures, un alt off-shore din Insulele Virgine Britanice, controlat de Tal Silberstein și Shimon Sheves. Plata ar fi fost pentru plata serviciilor de consultanță prestate pentru campania lui Tăriceanu din 2008.

Plățile s-au făcut pe 7 noiembrie 2008 (500.000 $) și 25 noiembrie 2008 (300.000 $).

Cum a motivat instanța decizia de achitare

În primul rând a susținut că nu doar Călin Popescu Tăriceanu ar fi fost beneficiarul consultanței israeliene, ci și PNL.

Apoi, a concluzionat instanța, nu ar fi probe că fostul premier a cerut mita sau ar fi avut cunoștiință de ea. Declarațiile martorilor denunțători potrivit cărora s-au înțeles cu premierul Tăriceanu pentru comisionul de 10 % ar fi simple speculații ale acestora.

”Martorul (Dragoș Nicolaescu, directorul FSC România – n.r.) nu a menționat că a interacționat cu inculpatul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu, ci a susținut că pe baza experienței sale anterioare în relațiile cu administrația publică, primul ministru era singura persoană care ar fi putut determina activitatea concertată a mai multor ministere implicate în vederea încheierii contractului (…)

Nu rezultă că Bogdan Teodorescu a indicat persoana publică asupra căreia îşi va exercita influența, susținerile martorilor în sensul că Primul Ministru al României era cel care trebuia să fie influențat fiind doar simple speculații ale acestora, fără a fi confirmate de vreun element probator (…)

Aprecierea martorilor cu privire la faptul că Petru Berteanu avea o legătură la nivelul primului ministru nu poate fi decât una subiectivă și nu poate fi avută în vedere de instanță în reținerea unui asemenea element în condițiile în care aceasta nu este confirmată în vreun mod din coroborarea probelor existente la dosarul cauzei”, se arată în motivarea judecătorilor.

Magistrații spun că, din declarațiile martorilor denunțători, reiese doar că aceștia s-ar fi înâlnit cu Dorin Marian. Acesta a negat că s-ar fi întâlnit sau discutat cu ei, iar judecătorii remarcă faptul că procurorii nu au verificat nici măcar registrul de intrare în Palatul Victoria.

”În privința mesajelor de poștă electronică aflate la dosarul cauzei prin care s-ar dovedi implicarea inculpatului Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu în această activitate infracțională, Înalta Curte reține faptul că acestea provin de la inculpatul Petru Berteanu sau de la martorul Dragoș Nicolaescu, iar faptul că se menționează în cuprinsul acesora numele coinculpatului Tăriceanu, ori funcția acestuia, nu poate fi de natură a conduce la concluzia implicării ultimului în demersurile legate de aceste licențe de computer (…)

Din coroborarea probelor menționate anterior, Înalta Curte reține faptul că inculpatul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu nu a solicitat direct sau prin intermediul altor persoane plata unei sume de bani pentru realizarea plăților rezultate din contractul inițial încheiat între Guvernul României, prin împuternicitul său Secretariatul General al Guvernului (SGGR), și Microsoft Ireland Operation Limited, prin împuternicitul său Fujitsu Siemens Computers Gmbh Austria (FSC), ori a celor rezultate în urma încheierii actelor adiționale, negocierea purtându-se între martorul Bogdan Teodorescu și Viktor Malinowski”, se arată în motivarea judecătorilor.

Tăriceanu nu și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu

”În privința atribuțiilor pe care inculpatul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu le-a exercitat în legatură cu adoptarea Hotărârilor de Guvern privind achiziția de licențe Microsoft, Înalta Curte reține că acestea erau impuse de funcția ocupată de către inculpat la momentul respectiv, Primul Ministru al Guvernului României, pe de o parte, iar pe de alta parte, de contractul încheiat de statul român cu Microsoft (…)

Înalta Curte constată că din probele administrate în cauză, cu privire la acest obiect al probațiunii, nu rezultă că inculpatul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu ar fi exercitat alte atribuții decât cele care îi reveneau în funcția publică pe care acesta o ocupa la momentul respectiv, Primul Ministru al Guvernului României, activitatea acestuia fiind determinată de contractele încheiate în mod valabil de statul român cu societățile comerciale pentru utilizarea licențelor Microsoft pentru programele de calculator utilizate de către instituțiile publice”, se arată în motivare.

Instanța a admis că Berteanu a plătit datoria către consultanții israelieni după ce a încasat bani de la intermediarii Microsoft

”Ultimul obiect al probațiunii vizează plata sumelor de bani ce se presupune a fi fost pretinse de către inculpatul Călin Popescu-Tăriceanu, destinația și ceea ce reprezintă tranzacțiile realizate (…)

Ceea ce prezintă o importanță esențială în cauză este demonstrarea unei legături între plăţile efectuate de către Farley Enterprises LLC în contul bancar al STG Ventures, în cuantum de 800 000 USD și inculpatul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu, respectiv că din dispoziția acestuia inculpatul Petru Berteanu a realizat această plată către societatea consultanților evrei.

Din acest punct de vedere, probele dosarului nu oferă elemente probatorii, declarațiile martorilor Dragoș Nicolaescu și Florin Pletea nu oferă informaţii esențiale cu privire la implicarea inculpatului menționat în ordonanțarea plății efectuate de societatea Farley Enterprises LLC în contul bancar al STG Ventures.

Primul martor menționat a relatat condițiile în care s-au realizat transferurile financiare între cele patru societăți anterior menționate, precizând ulterior că după ce l-a ajutat pe inculpatul Petru Berteanu să întocmească documentele justificative pentru a fi prezentate la bancă, acesta i-a spus că cea mai mare parte dintre bani se vor duce mai departe și că lui îi vor rămâne foarte puțini, afirmație din care martorul a înțeles că banii vor fi folosiți pentru a fi dați mită demnitarilor care au determinat încheierea contractelor.

Martorul Florin Pletea a declarat că „știu că din sumele încasate de Colina Investments de la Fujitsu Siemens Computers Gmbh Austria s-a realizat plata comisionului pretins de Petru Berteanu și Bogdan Teodorescu. Eu nu cunosc detalii despre încheierea acestor contracte, dar mi s-a spus că plata s-a făcut la puțin timp după semnarea actului adițional 3”.

Declarațiile martorului Bogdan Teodorescu menționează plățile realizate de către Farley Enterprises LLC către societatea sa Dillon International Corp, indicând ce anume reprezintă acestea, fără a se referi la plățile realizate în favoarea STG Ventures.

În aceste condiții, având în vedere faptul că așa cum anterior s-a menționat Înalta Curte nu poate reține, pe de o parte, că STG Ventures, prin reprezentanții săi martorii Tal Silberstein, Shimon Sheves, împreună cu cetățeanul american Arthur Finkelstein, au acordat consultanță politică exclusiv inculpatului Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu, în cadrul campaniei electorale din 2008, în baza unui contract încheiat cu acesta, iar, pe de altă parte, că acesta a solicitat plata unor sume de bani de la compania austriacă Fujitsu Siemens Computers Gmbh Austria (FSC), prin intermediul inculpatului Petru Berteanu, pentru ca să își îndeplinească anumite atribuții, în calitatea sa de Prim Ministru al României, privind încheierea actelor adiționale la Contractul de închiriere a licențelor Microsoft, întreaga structură logică a acuzării privind primirea sumei de 800.000 USD, folos material, ca parte a elementului material al infracţiunii de luare de mită, nu poate fi primită.

Contrar celor sustinuțe de acuzare, nu există la dosarul cauzei probe directe din care să rezulte primirea la datele de 07 și 25 noiembrie 2008 a acestor foloase de către inculpat (Călin Popescu Tăriceanu – n.r.), ceea ce s-a probat fiind faptul ca STG Ventures a primit de la firma lui Petru Berteanu suma menționată, fără a a fi dovedit ca această plată s-a realizat în baza unei înțelegeri între acest inculpat și Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

Nu rezultă, deci, că ultimul inculpat menționat ar fi solicitat realizarea acestei plăți, aceasta cu atât mai mult cu cât nu s-a probat care ar fi fost motivul pentru care ar fi acționat în acest sens, teoria existenței unei obligații a inculpatului în favoarea STG Ventures corelativ consulțantei electorale de care acesta ar fi beneficiat în mod exclusiv în campania electorală aferentă alegerilor parlamentare din 2008 nefiind probată în prezenta cauză.

Față de starea de fapt reținută de Înalta Curte, pe baza probelor existente la dosarul cauzei (…) urmează a se dispune achitarea inculpatului Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu pentru comiterea infracțiunii de luare de mită (…)

Analizând acuzațiile formulate la adresa inculpatului Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu, Înalta Curte constată că acestea vizează, din punctul de vedere al laturii obiective, două din variantele elementului material, respectiv pretinderea unor foloase materiale, precum și primirea sumelor de bani, toate acestea realizate, conform rechizitoriului, în mod indirect.

Din probele dosarului, însă, Înalta Curte nu poate reține nici una dintre acțiunile pretins comise de către inculpatul menționat, în condițiile în care acesta nu a pretins, prin intermediul coinculpatului Petru Berteanu plata unei sume de bani, comision de 10% din valoarea plăților realizate de statul român, pentru a își îndeplini atribuțiile specifice funcției publice ocupate în legătura cu executarea contractului încheiat în anul 2004 de Statul Român cu Microsoft și Fujitsu Siemens Computers Gmbh Austria (FSC), după cum acesta nu a primit, indirect, suma de 800 000 USD de la ultima societate menționată, prin intermediul firmei inculpatului Petru Berteanu, Farley Enterprises LLC.

În aceste condiții, nefiind dovedite acțiunile specifice elementului material al infracțiunii de luare de mită, Înalta Curte nu poate dispune o altă soluție, decât aceea de achitare, în temeiul textului legal anterior menționat, neexistând nicio faptă care să se încadreze în tipicitatea obiectivă”, se arată în motivarea instanței.

De ce instanța l-a achitat și pe Petru Berteanu

Judecătorii au concluzionat că și complicele trebuie achitat din moment ce autorul, Călin Popescu Tăriceanu, a fost achitat.

”În cauză, inculpatul Petru Berteanu a realizat anumite acțiuni care ar putea avea conotație penală, însă, acestea nu sunt în legătură cu anumite activități ale inculpatului Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu, în privința acestuia neputându-se decela din probele dosarului vreo acțiune.

În condițiile în care probele administrate în cauză nu au clarificat rolul avut de martorul Teodorescu Ștefan Bogdan, înțelegerea intervenită între acesta și Victor Malinowski, prin rechizitoriul (…) din 12 decembrie 2019, dispunându-se clasarea în ceea ce îl privește pe martor (…) cu privire la săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență (…), instanța nu a putut pune în discuția părților o schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului Petru Berteanu (…) astfel încât soluția nu poate viza decât încadrarea existentă la dosarul cauzei, cu care instanța a fost sesizată prin rechizitoriu”, se arată în motivare.

Prin rechizitoriul din decembrie 2019, Petru Berteanu a fost trimis în judecată pentru complicitate la presupusa luare de mită a lui Călin Popescu Tăriceanu, iar Bogdan Teodorescu a primit clasare. Ulterior, instanțele au conexat dosarul lui Berteanu cu cel al lui Tăriceanu și acum Înalta Curte a dispus achitarea lor.

Potrivit site-ului DNA, în noiembrie 2020, ”Curtea de Apel București a admis propunerea procurorilor anticorupție și a dispus confiscarea sumei de 100.000 de euro și 1.300.000 de dolari, sumă aflată în conturile bancare deschise de compania offshore implicată în săvârșirea infracțiunii de dare de mită”. E vorba de off-shore-ul Farley Enterprises LLC, reprezentat de Petru Berteanu.