#MediciBuni dr. Cristina Noor, hematolog MedLife: „Cea mai mare satisfacție e când pacienții pleacă sănătoși și știu că de acum încolo îi mai văd doar pe stradă sau la un control de rutină”

Hematologia este una dintre cele mai puțin cunoscute specialități de către populația generală, dar una cu implicații profunde în diagnosticarea și tratarea unor patologii diverse. Dr. Cristina Noor, medic specialist hematolog la Clinica MedLife Polisano Sibiu, vede pacienți cu afecțiuni foarte grave, cum ar fi leucemiile acute limfoblastice sau limfoame Hodgkin și non-Hodgkin, dar are și bucuria de a contribui la ducerea la termen a unor sarcini care altfel n-ar fi reușit.

Ca mulți dintre tinerii medici, și dr. Noor a vrut să plece din țară după terminarea facultății. În așteptarea perfectării actelor pentru a pleca în Germania cu soțul ei, tot absolvent de Medicină, a dat totuși examenul de rezidențiat și în România. Au avut doar două săptămâni ca să se pregătească, așa că așteptările nu erau prea mari. Dr. Noor ar fi vrut inițial medicină internă, dar, la sfatul unei colege, a ales hematologie, o specialitate pe care nici în facultate nu se pusese accent.

A avut însă noroc de un mentor dedicat, la Spitalul Județean Sibiu, și nu doar că s-a îndrăgostit de acest domeniu, ci nu a mai plecat nici în Germania. De la acest medic a mai învățat ceva esențial: „Cât suntem la spital, nimic altceva nu contează, decât pacientul. Mi-a insuflat dragoste față de pacient, de hematologie și de medicină.”

Afecțiunile sângelui se împart în două categorii, explică dr. Noor: benigne (cele mai multe, din fericire), cum ar fi: anemii, tulburări de coagulare sau boli autoimune precum purpura trombocitopenică, și maligne: leucemii acute sau cronice, limfoamele Hodgkin, non-Hodgkin sau mieloamele.

În ultimii ani, dr. Noor a observat o creștere a numărului cazurilor maligne la pacienții tineri, de până în 30 de ani, fără să poată identifica niște factori comuni de risc: „Ei sunt acei pacienți care reușesc să stoarcă din noi și ultimele forțe pe care nu știam că le aveam”.

Medicul recomandă ca toată lumea să își facă anual un set de analize uzuale, adică: o hemoleucogramă, probe hepatice și renale, glicemia și, în cazul anumitor simptome, să meargă la medicul de familie, care ar trebui să îi direcționeze imediat către serviciul de hematologie, respectiv: oboseală (fără a putea fi corelată cu un efort excesiv), paloarea muco-tegumentară, sângerări nazale sau gingivale frecvente, pe care înainte nu le-au avut, puncte mici, roșii sau violete (așa numita „purpură”) pe mâini și pe picioare, dacă slăbesc neintenționat, dacă transpiră foarte mult noaptea, mai ales în zona capului sau dacă, dintr-o dată, se satură foarte repede când mănâncă.

Una dintre afecțiunile hematologice despre care auzim tot mai des este trombofilia, însă dr. Noor atrage atenția că aceasta nu e o boală în sine, ci o stare procoagulantă, care favorizeză apariția cheagurilor de sânge. Are două forme: minoră, pe care o are cam 80% din populația globului, sau majoră (cu risc înalt de tromboză).

Deși în România analizele de trombofilie se pot face fără recomandarea unui medic, dr. Noor nu sfătuiește asta. Ele ar trebui făcute doar dacă avem în familie (până la gradul 2) pe cineva cu accident vascular cerebral, infarct, tromboflebită – adică un cheag de sânge la mână sau la picior –, sau dacă am avut pierderi de sarcină neexplicate. Într-adevăr, dacă o femeie vrea să rămână însărcinată și descoperă o trombofilie ușoară, viitoarea mamă trebuie urmărită de un hematolog și va avea, probabil, nevoie de un antiagregant (cum ar fi aspirina).

Trombozele pot să apară și din cauza anticoncepționalelor, a zborurilor cu avionul mai lungi de patru ore sau a imobilizării la pat din cauza unui ghips, de exemplu – de aceea, protocolul medicilor ortopezi presupune un tratament anticoagulant pe perioada imobilizării.

Un medic bun înțelege că pacientul are mai multe patologii și îl privește ca pe un întreg, cu tot cu viața lui personală, atrage atenția dr. Noor, și tocmai aceste aspecte din viața lui personală îl pot ajuta sau, dimpotrivă, pot îngreuna vindecarea. În plus, pentru că pacienții cu un cancer al sângelui sunt de lungă durată, inevitabil ajung să îi cunoască mai bine pe medicii lor, și invers: „Suntem oameni, creăm o legătură, și parcă atunci crește și mai mult responsabilitatea”. Astfel, sunt unii pe care dr. Noor îi știe de când era rezidentă și pe care acum îi vede la controlul anual.

„Cea mai mare satisfacție e când pacienții pleacă sănătoși și știu că de acum încolo îi mai văd doar pe stradă ori la un control de rutină, sau când primesc poze cu bebeluși, iar mamele îmi spun: am născut, sunt bine”, mărturisește medicul.

***

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată. Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde. Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.