Ministra culturii din Franța propune taxarea intrării la Catedrala Notre Dame din Paris, la apropiata redeschidere după reconstrucție

Catedrala urmează să se redeschidă pe 7 decembrie, după cinci ani de reconstrucție colosală în urma incendiului care a devastat-o în aprilie 2019. Ministra culturii, Rachida Dati, propune să se taxeze intrarea în catedrală.

Prețul ar fi „simbolic”. Într-un interviu acordat cotidianului Le Figaro, ministra Dati a propus să se perceapă 5 euro pentru intrarea la Notre-Dame de Paris. Catedrala din Paris urmează să se redeschidă pe 7 decembrie, după cinci ani de reconstrucție în urma incendiului care a devastat-o în 2019. Franceinfo încearcă să răspunde la cinci întrebări care se ridică în urma acestei propuneri.

1 Cine ar fi afectat de această taxă de intrare?

Dati a declarat, citată de Le Figaro că „taxa simbolică «de 5 euro se va aplica »tuturor vizitelor turistice”. În ziua următoare, ministrul și-a clarificat poziția cu privire la evenimentele religioase din clădire. „Slujbele religioase trebuie, desigur, să rămână gratuite și deschise tuturor, dar fiecare vizitator cultural ar trebui să contribuie la conservarea patrimoniului nostru”, a scris ea pe X, răspunzând unui tweet al lui Valérie Pecresse. Președinta regiunii Ile-de-France, care include Parisul, a salutat propunerea ministrei Dati, dar a cerut ca „credincioșii” să nu fie obligați să plătească.

2 La ce vor fi folosiți banii strânși?

Potrivit ministrei Dati, această taxă de intrare ar aduce „75 de milioane de euro pe an”. Aceasta corespunde unui număr de 15 milioane de vizitatori pe an, un nivel de afluență preconizat de Dioceză după redeschidere. Ministra Dati adaugă că acești bani ar fi utilizați pentru a finanța „un plan major de protejare a patrimoniului nostru religios”: „Notre-Dame de Paris ar salva toate bisericile din Paris și din Franța. Ar fi un simbol magnific.

Statul deține aproape 90 de catedrale catolice. În Franța, 5.000 de edificii religioase – dintr-un total de aproximativ 50.000 de lăcașuri de cult înregistrate – sunt într-o stare care stârnește temeri pentru supraviețuirea lor și necesită măsuri urgente, după cum a subliniat președintele Emmanuel Macron când a lansat o campanie națională de strângere de fonduri în septembrie 2023.

Scopul fondului este de a „mobiliza 200 de milioane de euro în patru ani ” pentru a ajuta micile comune cu mai puțin de 10.000 de locuitori (și mai puțin de 20.000 de locuitori în teritoriile franceze de peste mări) să își păstreze edificiile religioase. Într-un an, au fost strânse aproape 12 milioane de euro.

3 Este fezabilă taxarea intrării?

Această propunere riscă să se confrunte cu legislația în vigoare în Franța. Legea din 1905 privind separarea Bisericii de Stat stipulează că accesul la biserici și catedrale, precum Notre-Dame de Paris, care sunt clasate ca monumente istorice, trebuie să rămână „gratuit”. Articolul 17 al legii prevede că „vizitarea clădirilor și expunerea obiectelor mobile clasate sunt publice: ele nu pot da naștere la nicio taxă sau impozit”.

În orice caz, ministrul Culturii are sprijinul ministrului de Interne, care este responsabil cu afacerile religioase. „Este o propunere pe care o susțin”, a declarat Bruno Retailleau joi dimineață la France Inter. Ministrul Retailleau consideră că măsura este utilă „dacă, pentru 5 euro, salvează un patrimoniu religios de care putem fi atașați, indiferent dacă credem în cer sau nu”, deoarece „pur și simplu, face parte din peisajul francez”.

„Nu există nicio realitate”, a deplâns Alexandre Gady, istoric al patrimoniului, pe franceinfo. „Vă puteți imagina ce înseamnă să percepi o taxă de intrare? Înseamnă că trebuie să înființezi casierii și personal care să valideze biletele. Toate astea nu se întâmplă pur și simplu. Într-adevăr, este o idee care este departe de patrimoniu”, a continuat el. „Aveți soluții care au fost recomandate de specialiști de ani de zile, dacă nu chiar de zeci de ani„, în special cea de “majorare a taxei turistice cu câteva zeci de cenți”, a subliniat el.

4 Care este poziția Bisericii cu privire la această problemă?

Deocamdată nu a existat nicio reacție oficială din partea Bisericii, însă nu este prima dată când se pune problema taxării intrării în lăcașurile de cult catolice. În 2017, Stéphane Bern, prezentatorul de televiziune însărcinat de Emmanuel Macron cu salvgardarea patrimoniului francez, a apărat, de asemenea, ideea perceperii unei taxe de intrare, chiar și simbolică, pentru a finanța lucrările de restaurare.

Conferința episcopală franceză s-a opus acestei idei, argumentând că accesul la aceste locuri de rugăciune „trebuie să fie gratuit”. „Ne-am putea imagina cu siguranță schimbarea legii [din 1905]. Dar, având în vedere natura delicată a unui text care reglementează relația dintre religie și stat, acest lucru pare puțin probabil”, afirmă Didier Rykner, redactor la La Tribune de l’Art , într-un articol publicat joi pe site.

5 Cum procedează vecinii Franței?

Pentru a justifica taxa de intrare de 5 euro, ministra Dati a declarat pentru Le Figaro că „peste tot în Europa, accesul la cele mai remarcabile edificii religioase este supus unei taxe”.

Această practică este foarte răspândită în Germania și în Italia, în special la Bazilica San Marco din Veneția, renumită pentru capodoperele sale din mozaic pe un fundal auriu. În Marea Britanie, turiștii trebuie să plătească pentru a intra în catedrale și în marile biserici anglicane, după cum subliniază La Croix. De exemplu, o vizită turistică la Catedrala St Paul din Londra cu acces la dom costă aproximativ 30 de lire sterline (36 de euro).

În Spania, accesul gratuit la catedrale a devenit o regulă în cea mai mare parte a țării. Cu toate acestea, sistemul este încă extrem de contestat. Autoritățile ecleziastice subliniază că acești bani sunt utilizați pentru a finanța întreținerea și renovarea acestor clădiri. Spre deosebire de Franța, Biserica spaniolă este proprietara tuturor monumentelor istorice religioase și este, prin urmare, responsabilă de întreținerea acestora. Dar este greu de știut dacă acest sistem este profitabil, deoarece Biserica nu publică cifre oficiale.