Noi date în dosarul coruperii alegătorilor din Republica Moldova. Şeful Poliţiei anunţă că 39 de milioane de dolari au ajuns din Rusia la 138.000 de persoane

Peste 39 de milioane de dolari au intrat în conturile a circa 138.000 de utilizatori din Republica Moldova prin intermediul serviciilor unei bănci ruseşti interzise, aceşti bani fiind destinaţi coruperii alegătorilor, a declarat joi şeful Inspectoratului General al Poliţiei, Viorel Cernăuţeanu, care a dezvăluit noi detalii din schema folosită de oligarhul prorus Ilan Şor pentru cumpărarea de voturi la alegerile prezidenţiale şi referendumul proeuropean, transmite News.ro.

Sistemul bancar din Federaţia Rusă este sub interdicţie naţională în Republica Moldova. Cu toate acestea, utilizatorii erau instruiţi prin intermediul unor grupuri de tip chatbot pe Telegram cum să-şi descarce aplicaţia băncii „Promsvyazbank” (PSB Bank) ca să beneficieze de transferuri.

Numai în luna octombrie, poliţia a reuşit să documenteze şi să sisteze activitatea a 97 de astfel de grupuri.

În urma documentării, poliţia a constatat cel puţin 1,4 milioane de tranzacţii şi 138.448 de numere unice. În contul acestor peste 138.000 de persoane erau transferaţi bani inclusiv pentru membrii familiilor acestora.

Cernăuţeanu spune însă că numărul persoanelor care au beneficiat de transferuri băneşti este mult mai mare. Dacă în luna septembrie a fost documentat transferul a 15 milioane de dolari, în prezent, suma a ajuns la 39 milioane de dolari.

„Sistemul de transfer PSB a început la finele primăverii. Mecanismul de instituire, instruire, pregătire, instalare a acestor aplicaţii era realizat prin acele boturi de pe Telegram, unde cumva accesul altor persoane terţe era mult mai limitat”, a precizat Cernăuţeanu, citat de NewsMaker.

„Forma intenţionată era de a corupe masiv electoratul”, a comunicat şeful IGP.

Cernăuţeanu a menţionat că doar în luna octombrie au fost transferaţi peste 24 milioane de dolari pentru coruperea electoratului. Până la scrutinul din 20 octombrie, transferurile masive s-au efectuat între 14 şi 17 octombrie.

„Important este ca toţi cetăţenii noştri să înţeleagă că sunt atraşi într-o schemă ilegală. (…) Sunt atrase în organizaţia criminală Şor. Noi vorbim de o organizaţie criminală care prin diferite forme de finanţare, de corupere, de fapt urmăresc interesele unei organizaţii criminale”, a declarat Cernăuţeanu. „Chiar astăzi, într-un raion din nordul ţării, am fost contactaţi de cetăţeni care comunică că fără acordul lor le-au fost instalate aceste aplicaţii, au fost cumva duşi în eroare şi că ei nu vreau să utilizeze aceste mijloace financiare şi roagă să fie atrase la răspundere persoanele care se fac vinovate”, a declarat Cernăuţeanu.

La 20 octombrie în Republica Moldova au avut loc alegeri prezidenţiale. În urma scrutinului, niciunul dintre cei 11 candidaţi înscrişi în cursa electorală nu au obţinut majoritatea de voturi, astfel că urmează să aibă loc turul II al alegerilor, la care vor concura actuala preşedintă Maia Sandu de la PAS şi Alexandr Stoianoglo, candidatul socialiştilor. Acesta din urmă a obţinut mult mai multe voturi decât arătau sondajele preelectorale. Turul II al alegerilor prezidenţiale va avea loc în data de 3 noiembrie.

Tot pe 20 octombrie s-a desfăşurat referendumul pentru înscrierea în Constituţie a obiectivului aderării la UE. În mod surprinzător, referendumul a trecut la limită, datorită voturilor din diaspora, deşi sondajele preelectorale arătau o marjă confortabilă a răspunsurilor favorabile. În cele din urmă, pentru opţiunea „DA” au votat 751.235 de cetăţeni, echivalentul a 50,46% din voturi, în timp ce 737.639 de persoane au ales opţiunea „NU”, reprezentând 49,54%.

La câteva ore după închiderea urnelor, preşedinta Maia Sandu a făcut o declaraţie piublică în care a spus că Republica Moldova s-a confruntat pe 20 octombrie şi în ultimele luni „cu un atac fără precedent asupra libertăţii şi democraţiei” şi a adăugat că „grupări criminale, împreună cu forţe străine, au atacat ţara cu zeci de milioane de euro, minciuni şi propagandă”. Sandu a spus că sunt probe şi informaţii că ţinta grupării criminale a fost să cumpere 300.000 de voturi, iar acest lucru a fost posibil şi pentru că sistemul justiţiei nu a funcţionat cum trebuie, promiţând să ia măsuri.

Miercuri, Centrul Naţional Anticorupţie a anunţat că mai multe persoane din Republica Moldova au primit amenzi între 25.000 şi 37 500 de lei (moldoveneşti) pentru corupere electorală pasivă. În total, suma amenzilor se ridică la circa 1 milion de lei. Instituţia a adăugat că a primit, de la poliţie, peste 350 de procese-verbale cu privire la coruperea alegătorilor.

Înainte de aceasta, marţi, poliţia anunţase că investighează peste 400 de persoane suspectate de corupere. Aceste persoane sunt acuzate că au acceptat bani în schimbul voturilor. Majoritatea celor vizaţi colaborau cu ancheta.