Dificultăți în afaceri, tactici și instrumente. Specialiștii explică cum poți trece de la „insolvență iminentă” la măsuri pentru salvarea companiilor

Dificultățile financiare în afaceri și nici măcar perspectiva insolvenței nu înseamnă în mod automat moartea unei afaceri. Este ceea ce încearcă să explice specialiștii din domeniu, care au organizat la Cluj un eveniment în care au adus informații despre procedurile disponibile mai aproape de mediul de afaceri. Cu cât se intervine mai repede atunci când o companie se află în dificultate, cu atât șansa recuperării e mai mare, spun specialiștii.

Uniunea Națională a Practicienilor în insolvență, filiala Cluj, împreună cu Institutul Național al Magistraturio, Institutul Național pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvență și Curtea de Apel Cluj au organizat a doua ediție a conferinței regionale despre tactici și instrumente pentru gestionarea dificultăților în business. Evenimentul a avut loc în 24 și 25 octombrie, la Hotel Radisson Blu din Cluj-Napoca.

Pe parcursul a două zile, magistrați, avocați, practicieni în insolvență și alți profesioniști ai mediului de business au putut afla care sunt etapele instalării stării de dificultate, cum sunt tratate de antreprenori, cum rafinează tehnologia viitorul acestor mecanisme, dar și concluzii ale experiențelor personale, noțiuni practice de economie și spețe juridice relevante pentru subiectul dezbaterii.

Simona Maria Miloș, Președinte INPPI, a deschis conferința menționând că se marchează 10 ani de parteneriat între practicienii în insolvență și magistrați. „Asistăm la evoluții ale legislației în materie de insolvență în fiecare zi. Există o preocupare a Comisiei Europene pentru îmbunătățirea cadrelor de restructurare preventivă și de insolvență la nivel european, așa că cea mai mare provocare este să rămânem conectați cu ultimele evoluții în domeniu. De curând, arhitectura procedurilor a fost îmbunătățită, urmează să fie implementate proceduri noi. Această conferință își propune să includă si mediul de afaceri, ei sunt beneficiarii cadrelor de restructutrare preventivă care au fost recent implementate și în legislația noastră. Cred că vremurile care ne așteaptă sunt dificile, dar putem depăsi obstacolele”, a spus Milos.

Dana Gârbovan, președinte al Curții de Apel Cluj, a vorbit despre digitalizare, despre oportunitățile, dar și riscurile care vin la pachet. „Mă gândesc cu un anumit fior la digitalizarea justiției, gândindu-mă unde e linia până la care să mergem. Digitalizarea este o chestiune importantă acum, e un instrument deosebit în munca juriștilor, care ne poate ajuta foarte mult. E seducătoare ideea digitalizării justiției, dar aceasta vine la pachet cu multe probleme”, a menționat Gârbovan. Un aspect ține de preluarea domeniului, în întregime, de către Ministerul Justiției, mișcare care a dus la o reacție din partea magistraților, care au văzut vulnerabilitățile pe care le-ar aduce accesul direct al MJ în calculatoarele instanțelor. „Iată o vulnerabilizare, dacă cheile nu sunt acolo unde ar trebui să fie și permit interferențe. Suntem într-un oarecare blocaj, dar CSM (Consiliul Superior al Magistraturii) face eforturi pentru a readuce serverele la Instanță. Desigur, digitalizarea ține și de instrumente și acces, dar e important pentru cei tineri să dezvolte și o etică a modului în care folosim digitalizarea. Aceasta trebuie să ne ușureze munca, dar nu trebuie să o lăsăm să se substituie judecătorului”, a subliniat Gârbovan, în cadrul conferinței.

Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA România, a oferit câteva perspective macroeconomice, pentru a descrie peisajul la care pot să se aștepte antreprenorii în perioada următoare. „Se anunță un an complex din perspectivă economică, unul complicat. Vom veni după alegeri, în general economia decelerează după alegeri, când trebuie să plătim chestiuni din campanie. Pornim de la un deficit bugetar ridicat, probabil va crește taxarea. Acestea vin pe fondul pierderii de competitivitate a economiei românești. PIB-ul va crește mai încet. Principalul risc ține de politica fiscală, deficitul va trebui adus într-o limită sustenabilă. De asemenea, economia europeană stagnează, Germania a intrat în recesiune, aceasta ne afectează și pe noi, pentru că avem relații importante cu economia europeană”, a explicat Codîrlașu. Creșterea PIB-ului României în acest an va fi de numai aproximativ 1,5%, arată estimările CFA.

Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO, CITR, a prezentat un studiu al companiilor de impact, pentru o perspectivă a stării afacerilor din România. „La categoria insolvență iminentă, vorbim de o creștere de aproape 20% an la an a companiilor mari. Avem o înrăutățire constantă a unor indicatori financiari pentru un segment relevant din economie”, a menționat acesta.

Adrian Iacob, Workout Deputy Director Banca Transilvania, constată că se majorează volumul creanțelor de încasat din piață și explică la ce se uită o bancă atunci când firmele sunt în dificultate.

„Ce face un antreprenor când vedem că avem creanțe mai mari de încasat, termene mai largi de plată? Cum se raportează acesta la termenele de plată pentru furnizori, care e analiza de cash flow? Ne uităm la profitabilitate – dacă avem descreșteri, ce măsuri ia antreprenorul pentru a corecta derapajele? Ne uităm la costul finanțării, în ce măsură compania e pe break-even. Ne uităm la gradul de îndatorare a companiei”, spune Iacob. „Cu cât vom interveni mai repede într-o dificultate a unei companii cu atât șansa recuperării e mai mare, cu cât avansăm pe axa timpului, rata va scădea. E nevoie de mai multă proactivitate, antreprenorii au nevoie de mai multă empatie de business, măsura în care va accelera accesarea la aceste soluții poate da indicii privind maturitate mediului de business”, spune reprezentantul BT.

Cu o perspectivă din mediul de afaceri și o experiență proprie a venit Gheorghe Călburean, cel care controlează compania de foraj Dafora Mediaş, ajunsă la faliment.

„Din cauza temerii, încerci să ascunzi unele lucruri. Noi am făcut o greșeală, am încercat o insolvență printr-o reorganizare, am făcut un memorandum și am pierdut 2 ani. Aveam datorii. Dacă momentul se alege bine, e discuția cu banca, cu specialistul în insolvență poate fi mult mai bine, un concordat, cum se poate face acum, poate fi o soluție mult mai bună. Am intrat în insolvență, am avut probleme și cu furnizorii, dar aceștia au fost oameni de înțeles, depindeau de noi. Au crezut și ei, ca noi, că vom reuși, planul a fost unul bun, dar a apărut o criză, când domnii de la stat au decis să nu mai finanțeze proiecte. Noi eram foarte activi pe energie, 3 ani au dispărut contractele. După ce am lucrat 2 ani, stăteam bine cu indicatorii și aveam perspectiva să ieșim din insolvențe, au dispărut contractele. Pe foraje nu ai ce să pui în loc”, povestește Călburean.

„În momentul în care apar probleme majore, dacă firma știe ce măsuri să ia are șanse mai multe”, a constatat omul de afaceri.

De ce insolvența nu e neapărat „bau-bau”? Context economic și măsuri de restructurare pentru afaceri

Vasile Godîncă-Herlea, Președinte UNPIR Filiala Cluj, a explicat contextul în care specialiștii în insolvență vin înspre mediul de afaceri și care sunt mecanismele care se pot pune în mișcare pentru a restructura business-ul.

„În jur de 40% dintre companiile de impact din România sunt în dificultate financiară, conform unui studiu CITR. Sunt în jur de 8000 de firme astăzi în insolvență iminentă, adică au un grad de îndatorare peste valoarea activelor și de câțiva ani sunt pe pierdere, deci nu se mai pot finanța. Însă, chiar dacă aceste companii au probleme cu lichiditățile, nu înseamnă neaparăt că vor intra în colaps. Sunt, mai degrabă, semne premergătoare ale „bolii”, cu care se poate trăi, dar care în mod sigur se va croniciza. Trăiesc, în economie, de ceva timp, multe companii aflate în acest stadiu și deja știm că dacă nu apelează din timp la o soluție de restructurare sau prevenție a insolvenței, vor ajunge la noi în insolvență când va fi prea târziu, când va urma stadiul de faliment. De aceea vedem în statistici 95% falimente și abia 5% reorganizări – pentru că firmele vin foarte târziu”, spune Godîncă.

Acesta menționează totuși că există și soluții. „Există soluții, pentru că legislația insolvenței în România este printre cele mai moderne din Europa. Problema este generată de lacunele în comunicare și deschidere către mediul de business, astfel încât antreprenorii să înțeleagă aceste mecanisme; din cauză că sunt tehnice, pentru antreprenor rămâne doar așa un necunoscut, un ”Bau bau” și are impresia că pierd controlul. Conferința e gândită și în această perspectivă, de a ne încuraja și pe noi să mergem spre mediul de business, dar și pe ei să fie deschiși spre a afla detalii”, spune specialistul.

Godîncă face o sinteză a procedurilor la care se poate apela atunci când o companie e în dificultate financiară.

„Există soluția de prevenție a insolvenței, care înseamnă restructurare în afara procedurii de insolvență și care este o procedură confidențială, în care te înțelegi cu creditorii tăi, poți să re-eșalonezi, să restructurezi datoriile și îți restucturezi compania. Se face un fel de plan de restructurare care este votat de creditor și ajungi în fața judecătorul doar pentru ca acesta să-i dea „bifa” de bun de executat. Și atunci intri în reforma de restructurare și acesta este un plan de reorganizare confidențial. Mai este un al doilea grad, în momentul în care începi să ai probleme mai mari, adică să ai executări silite și așa mai departe. Atunci poți ajuge la concordatul preventiv, care și acesta e confidențial, dar e un pic mai public, pentru că deja ajungi în fața instanței, deschizi concordatul și, prin deschidererea acestuia, soliciți să se suspende executările silită o perioadă, până când îți faci planul. Apoi, la fel, faci un plan, te înțelegi cu creditorii, intri în restructurare. Și ultimul pas este insolvența. Când deja este publică treaba, intri la judecătorul sindic, se deschide o procedură, se numește administrator judiciar și continuă cu o serie de mecanisme. Și acolo poți face un plan de reorganizare, există o perioadă de observație în care îți dai seama dacă compania are șanse să se restrutureze sau nu, deci nu înseamnă neaparat moartea afacerii”, spune specialistul.

„În fiecare an, situația se îmbunătățește cumva. Dacă acum 10 ani 1% din companii se reorganizau, acum suntem la 5%”, a completat Godîncă.