Cum a evoluat antreprenoriatul românesc în ultimii 30 de ani. ING Bank: „Antreprenoriat înseamnă să ai încredere în ceilalți”

Antreprenoriatul românesc a evoluat în mod dinamic în ultimii 30 de ani, veniturile și profiturile companiilor antreprenoriale au înregistrat creșteri puternice, iar firmele s-au dovedit reziliente și în perioade de criză. Totodată, inițiativele antreprenoriale au început să penetreze și mediul rural, iar profiturile încep să se împartă mai uniform în toată țara, arată un studiu prezentat luni de ING Bank România în cadrul unui eveniment care a reunit conducerea băncii, reprezentanți ai Băncii Naționale a României, dar și antreprenori de renume.

Însă evenimentul a scos la iveală faptul că companiile antreprenoriale românești încă se confruntă cu câteva probleme sistemice, iar una dintre ele este faptul că multe nu reușesc să aibă capital.

Istoria arată că firmele antreprenoriale care au reușit să aibă succes au beneficiat de capital și extrem de importantă a fost relația cu banca, drept un partener pe termen lung, nu doar ca finanțator, ci și drept consilier.

Rezultatele studiului

Studiul „Profil de antreprenor – 30 de ani de Antreprenoriat în România” prezentat luni de ING Bank România și Impact Hub Bucharest oferă o analiză detaliată a evoluției mediului de afaceri românesc, de la căderea comunismului până în prezent. Studiul a fost realizat de Datable pentru ING Bank România, cu sprijinul Startarium, și se bazează pe datele furnizate de Ministerul Finanțelor și Registrul Comerțului. Datele au fost prezentate de Alexandru Ghiță, consultant și expert în cercetare, parte a echipei Datable, noua divizie a Impact Hub.

Raportul arată că România are aproximativ 1,9 milioane de entități (persoane juridice și persoane fizice) neradiate, în 2024, dintre care 1,67 milioane sunt active. Durata medie de funcționare a unei firme este de 11 ani, iar peste 50% dintre companiile active au o vechime de cel puțin 8 ani. Deși o mare parte din firmele active sunt înființate după anii 2000, anii ‘90 sunt în continuare reprezentați.

Între 2009 și 2023, numărul firmelor noi a crescut cu 58%. Conform raportului, antreprenoriatul a reușit să se extindă în afara centrelor urbane și există o altă distribuție în teritoriu. Densitatea afacerilor este este încă concentrată și există în continuare centre, dar dezvoltarea începe să se reverse. Există o creștere semnificativă a afacerilor în mediul rural: dacă în anii ‘90 aveam 15-16% firme noi înființate în mediul rural, în 2023 avem 34%.

Din 2008, veniturile firmelor din România au crescut constant, iar între 2021 și 2023 a existat o creștere extraordinară de 60%. Profitul nu este la aceeași cote în valori nominale, dar în procent a crescut tot cu 60% la nivel național. Profitul a început și el să se disipeze în teritoriu, deși în urban profiturile au crescut cu 57%, iar în rural doar cu 39%. Profitul per cap de locuitor începe însă să crească și începe să se împartă mai uniform în teritoriu.

Comerțul, industria prelucrătoare și construcțiile rămân principalele surse de profit. Începând cu 2018, sectorul IT și serviciile profesionale au câștigat importanță, contribuind substanțial la profitabilitatea generală. Tranzacțiile imobiliare și agricultura au scăzut în profitabilitate începând cu 2022 și 2023​.

Alexandru Ghiță, expert în cercetare din echipa Datable, a declara: „Am descoperit că există o persistență și o capacitate de adaptabilitate a firmelor, mai ales în perioadele de criză și după, când firmele au reușit să își gestioneze activitatea cât să își păstreze un anumit grad de profitabilitate”.

Florian Neagu, BNR: „Spiritul antreprenor a fost dinamic, dar mai este spațiu de îmbunătățire”

Florian Neagu, Director Adjunct la Direcția de Stabilitate Financiară din Banca Națională a României (BNR), a prezentat studiul „După 30 de ani: schimbări structurale în economia României – o perspectivă microeconomică”.

Florin Neagu a declarat că spiritul antreprenor a fost dinamic în ultimii 30 de ani, iar de la aproape 300.000 companii în 1994, acum avem peste 800.000 de entități (fără persoane fizice autorizate).

„Dar mai este spațiu semnificativ de îmbunătățire dacă ne uităm la contextul european. România are 52 de firme la mia de locuitori, mult în spatele clasamentului european, media europeană e de 84 de companii la media europeană”, a spus el.

El a remarcat însă numărul numărul mare de firme cu capitaluri negative, firme care nu reușesc să aibă capitaluri proprii de minim 200 lei, pragul acestor firme fiind neschimbat din 1990. Această subcapitalizare cronică are și consecințe asupra dezvoltării, spune oficialul BNR. Potrivit lui, o parte importantă din plățile restante provin de la companiile cu capitaluri negative, iar disciplina la plată este afectată.

În schimb, multe dintre aceste firme au profituri, pe care acționarii sau asociații le distribuie sub formă de dividende, în loc să își consolideze activitatea, remarcă el.

În plus, potrivit lui Florian Neagu, sectoarele inovative, cum ar fi IT și serviciile bazate pe cunoaștere, au crescut, dar contribuția lor la valoarea adăugată națională rămâne scăzută, la 7-8%.

Florin Neagu susține că a identificat 2.600 de firme de succes din 600.000, cele mai multe fiind IMM-uri. Lecțiile de învățat de la aceste firme sunt că ele sunt conduse de oameni care au studii superioare, aceste firme și-au păstrat bilanțurile în ordine indiferent de ciclul economic, iar toate aceste companii au avut întotdeauna un partener care să le finanțeze, o bancă sau un investitor.

Mihaela Bîtu, ING: Viziunea strategică, curajul de a privi către viitor, flexibilitatea și adaptarea rapidă la schimbări sunt puncte-cheie pentru succesul companiilor

Mihaela Bîtu, CEO ING Bank România, afirmă că, în România, companiile care au avut succes au avut acces la finanțare.

„În SUA mai puțin de 1% din companiile mici reușesc să scaleze. Nu este o problemă specifică României, ci este peste tot. Problema de capitalizare este una cronică în România. Cum pot să trăiască companii pe pierderi timp de 15-20 de ani? Sunt niște anomalii care trebuie adresate prin parteneriate solide între cei care furnizează capital și antreprenori. O problemă este lipsa și insuficiența capitalului de risc, a investitorilor privați. Dar crește avuția națională și din ce în ce mai mult capital devine posibil și poate să faciliteze scalarea companiilor. Pe măsură ce companiile reușesc să aibă un istoric favorabil de profitabilitate și capitalizare, piața și băncile pot să le finanțeze. În România companiile care au avut succes au avut acces la finanțare”, a declarat Mihaela Bîtu.

Potrivit ei, viziunea strategică, curajul de a privi către viitor, flexibilitatea și adaptarea rapidă la schimbări sunt puncte-cheie pentru succesul companiilor. „Antreprenorii care au aceste calități vor găsi mai ușor un partener de nădejde în zona bancară. O bancă nu vine doar cu bani, ci și cu accesul la knowledge și la o rețea internațională extinsă, care poate ajuta companiile să crească sustenabil”, afirmă CEO-ul ING Bank România.

Florin Ilie, ING: Antreprenoriat înseamnă să ai încredere în ceilalți

Florin Ilie, director general adjunct și Head of Business Banking al ING Bank România, susține că firmele românești au o lipsă de încredere în viitor, iar acesta este o posibilă explicație a faptului că există firme cu capitaluri negative, că nu se investește în firmă, că firmele românești nu se regionalizează.

Potrivit lui, pentru antreprenoriat este foarte importantă încrederea, care duce la dezvoltare.

„Trecutul țării probabil duce la o perenă și nejustificată încredere mai mică în viitor sau idee că în viitor mai degrabă se pot întâmpla lucruri rele decât lucruri bune, ceea ce nu se justifică în practică. Creditul înseamnă că ai dat bani pe încredere și aștepți mai târziu să ți-i dea înapoi. Cu cât există mai multă încredere în economie, cu atât există mai mult credit bancar. Cu cât există mai mult credit bancar, cantitatea de bani efectivă e mai mare și atunci automat se produc mai multe locuri de muncă, profitul e mai mare, fiecare avem mai mulți bani în cont. Ce ne-a învățat istoria țărilor dezvoltate este că ele s-au dezvoltat pe credit. Firmele nu s-au împrumutat la firma asociată. Nu este vorba doar despre a lua niște bani. Este vorba ca cineva să-ți monitorizeze în tot acest interval parcursul și dacă observă lucruri care pot fi remediate, să fie făcute timpuriu. Cred că Polonia este un exemplu bun. Polonia este o Românie cu mai mare încredere în ea. Polonia este o Românie cum am putea să fim noi, cu o istorie similară, cu o geopolitică similară, dar cu mai multă încredere în ea. Să ne placem un pic mai mult unii pe alții, pentru că asta va face să nu ne agregăm foarte tare între noi, nici financiar, nici economic. Antreprenoriat înseamnă să ai încredere în ceilalți”, a spus el.

Viziuni de antreprenori

Felix Pătrășcanu, CEO & fondator FAN Courier, a declarat că în acest moment antreprenoriatul este mai dificil de făcut și ai nevoie de câteva milioane de euro pentru a putea conta în piață. El afirmă însă că oportunități există în continuare, de exemplu potențialul de creștere pentru e-commerce în România este uriaș.

Mihai Logofătu, CEO & cofondator Bittnet Systems, a declarat, în schimb, că în ultimii 20 de ani au scăzut totuși costurile pentru a lansa un startup, datorită tehnologiei și noilor instrumente digitale. Logofătu a declarat că compania a strâns în ultimii ani peste 100 de milioane de lei prin împrumuturi sau prin equity cu care să își finanțeze planurile de dezvoltare și cu care facă achiziții. „Vă confirm că pentru noi se validează ipoteza anterioară că fără acces la capital n-am fi putut să avem rata medie de creștere de aproape 40% în ultimii 18 ani”, a spus el. Potrivit lui, pentru mediul de business, anul 2025 va fi unul de maturizare.

România ar putea intra în top 10 economii în UE următorii 10 ani. În acest proces contribuie și antreprenorii români, însă pentru a-i înțelege mai bine, ING Bank România împreună cu Impact Hub au lansat studiul „Profil de antreprenor” – o inițiativă în premieră în România, care urmărește să creeze o imagine de ansamblu asupra ecosistemului de afaceri autohtone de la căderea comunismului. Această inițiativă face parte dintr-o campanie de comunicare a celor 30 de ani de ING în România.

Dacă vrei să citești mai multe despre cum a evoluat România, dar și despre profilul antreprenorilor, intră pe https://ing.ro/informatii-utile/ing-bank-de-30-de-ani-partener-al-economiei-romanesti.