Marea temere a UE: Donald Trump câștigă alegerile din SUA și taie toate ajutoarele pentru Ucraina

A spune că Uniunea Europeană așteaptă cu nerăbdare rezultatul alegerilor prezidențiale din Statele Unite ar fi un eufemism. Alegerile de pe cealaltă parte a Atlanticului au potențialul de a bulversa multe, dacă nu chiar toate politicile blocului, de la fluxurile comerciale și subvențiile industriale la supravegherea digitală și anchetele antitrust. Cu toate acestea, niciun alt domeniu nu stârnește aceleași temeri imediate ca războiul Rusiei în Ucraina, unde orice perturbare, chiar mică, s-ar putea dovedi o schimbare importantă a jocului pe câmpul de luptă, scrie Euronews.

Neliniștea profundă provine din cuvintele lui Donald Trump, candidatul republican, care nu și-a ascuns nemulțumirea față de ajutorul acordat de America acestei țări devastate de război.

La începutul acestui an, în timp ce Congresul SUA negocia un pachet de ajutor extern care prevedea alocarea a 60 de miliarde de dolari (55,4 miliarde de euro) pentru susținerea militară a Ucrainei, Trump a încercat să influențeze procedura făcând presiuni pentru ca asistența să fie structurată ca un împrumut, și nu ca un grant.

„Nu ar trebui să mai dăm niciodată bani fără speranța unei rambursări sau fără „condiții” atașate. Statele Unite ale Americii nu ar trebui să mai fie ‘proaste’”, a scris el pe Adevărul Social, platforma pe care o deține.

Mai târziu, la un miting din iunie, miliardarul l-a descris pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski drept „poate cel mai bun vânzător dintre toți politicienii care au trăit vreodată”.

„De fiecare dată când vine în țara noastră, pleacă cu 60 de miliarde de dolari”, a spus Trump, referindu-se la pachetul de ajutor.

„Ajunge acasă și anunță că are nevoie de încă 60 de miliarde de dolari, iar eu spun: nu se termină niciodată. Nu se termină niciodată”, a adăugat el în aplauzele mulțimii. „Voi rezolva asta înainte de a prelua Casa Albă ca președinte ales”.

Apoi, în iulie, Trump s-a întâlnit cu unul dintre cei mai apropiați aliați ai săi în Europa, premierul Ungariei, Viktor Orbán, pentru a discuta despre conflict. „El nu va da un ban în războiul Ucraina-Rusia”, a declarat Orbán după întâlnirea bilaterală. „Prin urmare, războiul se va încheia, deoarece este evident că Ucraina nu poate sta pe propriile picioare”.

Orbán a reafirmat acest lucru într-o scrisoare sfidătoare adresată colegilor săi lideri UE. În aceasta, el a avertizat că „probabila” realegere a lui Trump va schimba dinamica financiară dintre SUA și UE în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina.

Această schimbare este cea care neliniștește Bruxelles-ul.

Decuplarea

Încă din primele zile ale invaziei, Bruxellesul a fost în contact strâns cu Washingtonul pentru a-și coordona răspunsul și pentru a fortifica frontul occidental împotriva președintelui rus Vladimir Putin.

În persoana președintelui Joe Biden, UE a găsit un susținător ferm și vocal al alianței transatlantice, care a fost ferm de acord că invazia la scară largă a Rusiei a reprezentat o încălcare flagrantă a dreptului internațional și că Ucraina are dreptul de a-și apăra și recupera teritoriul suveran.

Deși ambele părți au rămas independente în ceea ce privește opțiunile lor politice, drumurile lor au fost convergente. Pe de o parte, sprijinul pentru armata și economia Ucrainei și, pe de altă parte, presiunea sancțiunilor pentru a paraliza mașina de război a Rusiei

SUA, un producător de talie mondială de echipamente militare, s-a concentrat în primul rând pe furnizarea către Kiev a armelor avansate de care avea nevoie pentru a respinge forțele ruse invadatoare, furnizând peste 64 de miliarde de dolari (59 de miliarde de euro) în asistență militară de la începutul războiului, conform cifrelor guvernamentale. Donațiile au inclus rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune și sistemele de apărare antiaeriană Patriot, atât de necesare.

UE și statele membre au furnizat, de asemenea, ajutor militar, în valoare de 43,5 miliarde de euro, dar au suferit piedici notabile, cum ar fi obiectivul de a livra un milion de cartușe de artilerie până în martie 2024, care a fost ratat cu desăvârșire, și un pachet de 6,6 miliarde de euro care este încă blocat de Ungaria.

Blocul a înregistrat un succes mai mare în ceea ce privește injecțiile sale de sprijin financiar, economic și umanitar, cu 57,8 miliarde EUR deja plătite și altele în pregătire.

În paralel cu aceste eforturi, partenerii atlantici au acționat în calitate de co-lideri în mai multe inițiative inovatoare la nivelul G7, cum ar fi plafonarea prețului țițeiului rusesc și un împrumut de 50 de miliarde de dolari (45 de miliarde de euro) pentru Kiev, care va utiliza activele înghețate ale Rusiei drept garanție.

Această simetrie riscă să se prăbușească peste noapte dacă Trump câștigă, își îndeplinește amenințarea și întrerupe asistența americană.

„Aceasta ar cauza o mare problemă, deoarece Europa nu este pregătită să preia controlul. Și înseamnă că în trei, patru, șase luni, Ucraina s-ar putea trezi fără suficientă materie primă pentru a continua războiul”, a declarat Sven Biscop, director de program la Institutul Egmont, într-un interviu.

„Sunt încrezător că, indiferent ce se întâmplă în alegerile americane, Uniunea Europeană va rămâne alături de Ucraina. Dar întrebarea este: care este finalul strategiei noastre”, a întrebat Biscop.

„Pentru moment, le dăm doar un pic astăzi, un pic mâine, suficient nu pentru a elibera teritoriul, ci pentru a menține linia. Și cumva, se pare că sperăm că în cele din urmă Putin va renunța, dar el nu va renunța. Așa că avem nevoie de o strategie”.

Puțini la Bruxelles cred că UE poate interveni și compensa absența bruscă a Washingtonului. Cu o economie stagnantă, o industrie a apărării inferioară și un avans al partidelor de extremă dreaptă, blocul comunitar nu are mijloacele necesare pentru a suporta singur întreaga povară.

Această constatare a ieșit în evidență anul trecut, când pachetul de 60 de miliarde de dolari a rămas blocat în Congresul SUA, iar UE a început să ia serios în considerare scenariul unei retrageri americane. „Poate Europa să umple golul lăsat de SUA? Ei bine, cu siguranță Europa nu poate înlocui SUA”, a recunoscut atunci Înaltul Reprezentant Josep Borrell.

O temere similară apasă greu asupra oficialilor și diplomaților UE, pe măsură ce data alegerilor se apropie, iar sondajele de opinie indică o luptă în impas între Trump și adversara sa Kamala Harris, care a promis să „rămână fermă” față de Ucraina și să continue eforturile G7 de a strânge șurubul asupra Kremlinului.

Între timp, Trump a evitat orice angajamente pe termen lung și a vorbit în schimb despre încheierea unei înțelegeri pentru a pune capăt rapid războiului, fără a oferi detalii despre ce ar presupune această înțelegere. Campania lui Trump nu a răspuns la o cerere de comentarii.

„Cred că dacă vom câștiga, cred că vom rezolva problema foarte repede”, a declarat Trump la sfârșitul lunii septembrie, după întâlnirea cu Zelenski. „Dar, știți, este nevoie de doi pentru a dansa tango”.

Aceste cuvinte stârnesc temeri că, în cazul în care Trump nu reușește să realizeze acordul, pe care îl descrie într-o manieră strict tranzacțională, el va deveni neinteresat de război și va lăsa Ucraina să se descurce singură – iar Europa într-o luptă pentru a umple golul lăsat.

„O eventuală a doua președinție Trump ar putea împiedica parteneriatul transatlantic strâns pe care administrația Biden s-a străduit să îl promoveze împreună cu UE. Ar putea crea fricțiuni inutile în cooperare în momentele în care avem cel mai puțin nevoie de ele, în special în cadrul NATO”, a declarat pentru Euronews David McAllister, eurodeputat PPE care prezidează Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European.