Ulei de ficat de cod: O soluție pescărească care a avut beneficii surprinzător de clare pentru sănătate / În Marea Britanie, lingurița cu vitamine în fiecare dimineață ar putea fi reimpusă copiilor
Când mulți oameni se străduiau să aibă o dietă sănătoasă, uleiurile cu gust ciudat erau promovate ca fiind soluția atotcuprinzătoare. Se pare că unul dintre ele conținea într-adevăr vitamine, scrie BBC.
În zilele noastre, cuvintele „ulei din ficat de cod” le încadrăm într-o imagine asociată timpurilor trecute. Ele evocă imaginea unei linguri murdare de ceva, fluturată de o asistentă școlară sau de un director de școală.
Sunt extrem de multe remedii din secolele XVIII și XIX care nu au trecut testul timpului. De exemplu, nu mai administrăm în mod obișnuit opiacee copiilor care plâng. Siropul de smochine și ulei de castor nu mai sunt considerate leacuri, deși au grijă de constipație poate un pic prea bine.
Dar uleiul din ficat de cod este unul dintre acele remedii rare din epoca uleiului de șarpe și a medicamentelor brevetate, care chiar are ceva în el.
Fabricat prin încălzirea ficatului de cod și prin captarea uleiului care se scurge, produsul este fantastic de bogat în vitamina D și vitamina A.
Înainte de descoperirea vitaminelor – care va trebui să mai aștepte câțiva ani – oamenii au observat cum copiii cărora li se administra ulei de ficat de cod erau mai puțin predispuși să dezvolte rahitism, boala oaselor din copilărie de la care provine termenul „rahitic” și care poate provoca convulsii și atacuri de cord.
Descoperirea din 1919 că deficiența de calciu și de vitamina D se aflau la originea rahitismului a explicat puterea surprinzătoare a tonicului. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, guvernul britanic a distribuit gratuit ulei de ficat de cod copiilor sub vârsta de cinci ani. „Nu uitați sucul de portocale și uleiul de ficat de cod al lui Jimmy!”, îndemna un afiș contemporan.
Uleiul din ficat de cod, indiferent de celelalte calități ale sale, era adesea un lucru neplăcut de înghițit. Ca orice ulei, contactul cu oxigenul îl poate face să râncezească, dând naștere unui gust urât de pește. Dar ceea ce părea a fi o altă modalitate, mai puțin deranjantă, de a obține vitamina D – stând la soare și lăsând enzimele de sub suprafața pielii să se ocupe de producerea acesteia – nu era în mod obișnuit o opțiune pentru copiii din Marea Britanie, un fapt care rămâne la fel de adevărat astăzi ca și acum o sută de ani. (Și este posibil ca situația să se înrăutățească, deoarece Met Office preconizează iernile cu 30% mai ploioase decât în 1990 până în 2070).
Așa că, în urmă cu zeci de ani, multe guverne s-au orientat către fortificarea alimentelor. În 1940, Marea Britanie a început fortificarea obligatorie a margarinei cu vitamina D. Producătorii de pâine, lapte și cereale pentru micul dejun s-au alăturat inițiativei. În SUA, lapte lichid este îmbogățit cu vitamina D prin lege încă din 1933, iar cerealele pentru micul dejun, pâinea și făina sunt toate îmbogățite în mod obișnuit, deși voluntar. Chiar și în secolul XXI, guvernele au schimbat politica pentru a încerca să crească nivelurile de vitamina D: Finlanda și-a introdus propriul plan voluntar de îmbogățire în 2003, cu o participare aproape universală din partea producătorilor de alimente.
Dar eforturile de îmbogățire din Regatul Unit s-au lovit de un blocaj la început. Au fost descoperite cazuri de hipercalcemie, în care excesul de calciu din sânge formează pietre la rinichi și cauzează alte probleme, după începerea fortificării. Acest lucru i-a determinat pe experți să suspecteze că copiii luau o supradoză de vitamina D. Fortificarea a fost interzisă în anii 1950, cu excepția margarinei și a formulei pentru copii.
Cu toate acestea, uleiul din ficat de cod nu părea să revină. În 2013, Regatul Unit a întrerupt îmbogățirea margarinei, cu intenția declarată de a încuraja oamenii să ia în schimb suplimente (puțini oameni au ținut cont de acest sfat, sau poate chiar erau conștienți de el).
În ultimii ani, odată cu îmbunătățirea testelor de sânge pentru determinarea nivelului de vitamina D, au ieșit la iveală unele adevăruri surprinzătoare.
Între ianuarie și martie, când lumina soarelui este foarte scăzută, o proporție enormă de copii – aproape 40% în unele grupe de vârstă – din Marea Britanie au deficit de vitamina D. Aproape 30% dintre adulți se află în aceeași situație. Persoanele cu pielea mai închisă la culoare sunt expuse unui risc deosebit.
„Starea scăzută de vitamina D este aproape universală în rândul populației sud-asiatice din Regatul Unit”, a scris nutriționistul în domeniul sănătății publice Judith Buttriss de la Academia de Științe ale Nutriției în cadrul unui editorial din revista Nutrition Bulletin.
Mai mult, rahitismul a revenit. Internările în spitale pentru rahitism în Marea Britanie au fost scăzute în anii ’60 și ’70 și au scăzut și mai mult în deceniile următoare. În 1991, statistic, existau 0,34 cazuri de rahitism la 100.000 de persoane sub 15 ani în Anglia. Dar în anii 2000, ratele au început să crească, chiar să urce vertiginos. „Ratele de spitalizare pentru rahitism în Anglia sunt acum cele mai ridicate din ultimele cinci decenii”, au scris oamenii de știință în 2011.
Este timpul ca fortificarea să revină? Comitetul consultativ științific pentru nutriție din Regatul Unit ia în considerare această întrebare: în prezent, se consideră că cazurile de hibercalcemie care au împiedicat îmbogățirea în Regatul Unit se datorau unei boli genetice care a interferat cu absorbția vitaminei. Cu alte cuvinte, consumul prea multor alimente îmbogățite nu era neapărat problema. Poate că urmează o schimbare.
Există probabil o serie de factori în spatele creșterii rahitismului în Marea Britanie. Dar aceasta sugerează că ceva precum lingurița de ulei de ficat de cod ar putea reveni.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank