EXCLUSIV De ce a cerut Gabriel Resources anularea deciziei prin care statul român a câștigat procesul de arbitraj / Compania canadiană susține că unul dintre cei doi arbitri era plătit de un ONG anti-Roșia Montană și de către o instituție sponsorizată de statul român împreună cu președintele Tribunalului

Gabriel Resources a cerut anularea deciziei Tribunalului ICSID pentru că, printre altele, unul dintre cei doi arbitri care a decis în favoarea statului român era plătit de un ONG anti-Roșia Montană și același arbitru, împreună cu președintele Tribunalului erau remunerați de o instituție sponsorizată de avocații statului român, se arată în documentele consultate de G4Media.ro.

La 8 martie 2024 printr-o hotărâre surprinzătoare, Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) a decis că statul român nu va plăti nicio despăgubire companiei Gabriel Resources în cazul Roșia Montană. Tribunalul ICSID a respins pretențiile Gabriel pe fond și a acordat cheltuieli de judecată României.

Hotărârea a fost adoptată printr-o decizie 2 la 1 – de doi dintre cei trei arbitri, respectiv președintele tribunalului, Pierre Tercier, și arbitrul numit de stat, Zachary Douglas. Hotărârea arbitrală este însoțită de o opinie divergentă consistentă a celui de al treilea arbitru, prof. Horacio Grigera Naón.

La 5 iulie 2024, reclamanții Gabriel Resources Ltd. și Gabriel Resources (Jersey) Ltd. au depus, în contradictoriu cu România, o cerere de anulare a hotărârii arbitrale din dosarul ICSID nr. ARB/15/31 de la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiții (ICSID).

Gabriel susține că hotărârea arbitrală trebuie să fie anulată în totalitate. Iată motivele, rezumate din documentele consultate de G4Media.ro:

•  Cei doi arbitri care au luat decizia majoritară nu ar fi avut calitățile de independență și imparțialitate pe care le impune Convenția ICSID.
• Hotărârea arbitrală nu ar fi luat în considerare prevederile legale aplicabile în Romania precum și prevederi ale tratatelor internaționale la care România este parte.
• Procedurile ICSID nu ar fi fost respectate prin faptul că tribunalul ICSID nu a luat în considerare probe importante prezentate de Gabriel și le-a refuzat reclamanților dreptul de a examina martori cheie în dosar, cum ar fi fostul prim-ministru Victor Ponta.
• Concluziile tribunalului nu ar fi motivate corespunzător.

Tribunalul ICSID care a deliberat asupra cazului Gabriel Resources vs Statul român a fost compus din:

• Președinte al Tribunalului a fost profesorul Pierre Tercier, numit de Secretarul general al ICSID, de naționalitate elvețiană
• Partea română prin avocații acesteia – Lalive, firmă elvețiană – l-a desemnat pe profesorul Zachary Douglas, care la data formării Tribunalului s-a declarat ca având cetățenia australiană
• Gabriel Resources l-a nominalizat pe profesorul Horacio Grigera Naón, de naționalitate argentiniană.

Decizia majoritară 2:1 în favoarea statului român a fost adoptată de Tercier (numit de secretariatul ICISD și contestat de Gabriel) și de prof. Douglas (arbitrul numit de partea română).

În cadrul cererii de anulare, Gabriel Resources susține că Pierre Tercier, cetățean elvețian a avut ”multiple legături personale, instituționale și profesionale atât cu arbitrul desemnat de România, Zachary Douglas, cât și cu avocații statului, Lalive, o firmă de avocatură elvețiană cu sediul la Geneva”. Aceste legături nu ar fi fost divulgate parților pe parcursul arbitrajului de către profesorul Tercier.

În ceea ce îl privește pe arbitrul numit de stat,  Douglas, acesta ar fi omis să dezvăluie că, în timpul arbitrajului, a dobândit și el cetățenia elvețiană. Limitările privind naționalitatea arbitrilor sunt extrem de importante pentru a asigura neutralitatea în luarea deciziilor în sistemul de arbitraj ICSID.

”S-a ajuns astfel ca România sa fie apărată de o firma de avocatură din Elveția în fața unui Tribunal compus din doi elvețieni și un argentinian. Astfel, dacă prof. Douglas ar fi dezvăluit faptul că a dobândit cetățenie elvețiană pe parcursul arbitrajului, acesta cu siguranță ar fi fost recuzat”, susține compania canadiană.

Avocații Gabriel Resources mai susțin că Zachary Douglas, care este și avocat, nu ar fi divulgat că în timpul arbitrajului a fost angajat de un ONG, „Friends of the Earth”, care se opune activ timp de foarte mulți ani proiectului minier Roșia Montană. Astfel, Douglas, în timp ce era arbitru judecător în cadrul procesului Gabriel Resources, ar fi fost plătit în același timp ca și avocat de unul dintre ONG-urile anti-Roșia Montană (Friends of the Earth), susține Gabriel Resources.

Profesorul Douglas este acuzat că a omis să declare această situație de conflict de interes în cadrul arbitrajului ICSID, ceea ce ar fi condus la recuzarea acestuia.

În cererea de anulare, Gabriel Resources susține că Friends of the Earth a avut o activitate publică notabilă împotriva proiectului minier de la Roșia Montană. De exemplu, Friends of the Earth a dat un comunicat în 2012 prin care anunța că va continua să „pună presiune” pe liderii UDMR, care în 2012 aveau în portofoliu Ministerele Mediului și Culturii, „să iși prioritizeze propria imagine și mediul înaintea intereselor Gabriel Resources”.

În 2022, Friends of the Earth a semnat alături de alte ONG-uri care au depus puncte de vedere în arbitrajul Gabriel Resources (ClientEarth și CIEL), o declarație comună chiar împotriva ICSID, solicitând „acțiuni imediate” pentru „a elimina sistemele de arbitraje comerciale internaționale gen ISDS” (care privesc dispute între investitori și state).

Gabriel Resources consideră că este extrem de grav faptul că Zachary Douglas nu a divulgat că are calitatea de avocat plătit de un ONG care avea un rol în disputa ce stătea la baza arbitrajului în care era în același timp arbitru.
Compania canaidană arata faptul că arbitrii Tercier și Douglas nu au dezvăluit amploarea relațiilor dintre ei și cu Lalive, societatea de avocați din Elveția care a apărat statul. În cadrul cererii de anulare, Gabriel menționează urmatoarele:

• ”a) Atât prof. Tercier, cât și prof. Douglas au fost timp de mulți ani profesori remunerați în cadrul programului de Master în Soluționarea Disputelor Internaționale (MIDS) al Centrului pentru Soluționarea Disputelor Internaționale de la Geneva. Mai mult, ambii arbitri sunt membri în organele de conducere ale programului. În această calitate, au avut și au o colaborare constantă și consistentă.
• b) În plus, firma de avocatură a statului, Lalive este sponsor principal și permanent al programului MIDS. Astfel, cei doi arbitri care au luat decizia majoritara încasau beneficii de la o instituție de invățământ sponsorizată de avocații statului român. Acest aspect nu a fost divulgat de niciunul dintre cei doi arbitri.
• c) Prof. Tercier este un membru vechi al consiliului consultativ al ASA Bulletin („Swiss Arbitration Association”), revista trimestrială a ASA, fondată de Pierre Lalive, aspect pe care nu l-a menționat. Pierre Lalive este chiar fondatorul firmei de avocatură care a reprezentat statul român în arbitraj, Lalive.
• d) Prof. Tercier este donator la Fundația Opaline, o organizație caritabilă cu sediul la Geneva axată nici mai mult nici mai puțin decât pe probleme de mediu, și al cărui co-fondator este soția profesorului Douglas.
• e) În mai 2023, pe parcursul arbitrajului cu Gabriel Resources, cațiva parteneri seniori de la Lalive si prof. Douglas au organizat petrecerea zilei de naștere de 80 de ani a profesorului Tercier. Aceasta situație gravă de conflict de interes nu a fost dezvăluita în cadrul arbitrajului, așa cum ar fi trebuit.”

Gabriel Resources susține în cererea de anulare că, deși toate aceste conexiuni profesionale și personale ”nu sunt reprobabile în sine, într-un arbitraj internațional cu o asemenea miză nu ar putea fi admiși arbitri cu asemenea conexiuni”.

Niciunul dintre cei doi membri ai tribunalului care au luat decizia majoritară nu ar fi dezvăluit în cadrul procedurilor arbitrale situațiile de conflict de interes pentru a fi evaluate de părți din perspectiva imparțialității și independenței arbitrilor.

Potrivit Gabriel, cei doi arbitri elvețieni ar fi dat dovadă de lipsă de independență și imparțialitate, ”contrar celor mai elementare cerințe stabilite în Convenția ICSID”. În opinia companiei canadiene, Tribunalul nu a fost constituit în mod corespunzător și ”au existat abateri grave de la normele fundamentale de procedură care garantează fiecărei părți un tratament egal și dreptul de a fi audiată de un tribunal imparțial și independent.”

Pentru aceste motive, reclamanții susțin că hotărârea arbitrală este viciată în mod iremediabil și trebuie să fie anulată în întregime.

În concluzie, Gabriel solicită anularea hotărârii ICSID și obligarea statul român la plata tuturor cheltuielilor de judecată. Consecința unei eventuale anulări va fi re-judecarea cauzei într-un nou dosar ICSID.