G4Media.ro

Sunt sondajele de opinie manipulate în SUA pentru a influența cursa pentru…

Sursa foto: ID 342930812 | © L9871456 | Dreamstime.com

Sunt sondajele de opinie manipulate în SUA pentru a influența cursa pentru Casa Albă?

Sondajele de opinie realizate pe marginea alegerilor prezidențiale din Statele Unite, unde democrata Kamala Harris se confruntă cu republicanul Donald Trump, ar fi inluențate de institutele care le execută pentru a lăsa impresia că duelul dintre cei doi candidați rămâne strâns, susține Nate Silver, un cunoscut “guru electoral” american. Nu ar fi prima dată când sondajele de opinie ar greși flagrant în prognozele publicate înainte de un scrutin important din America.

Acuzații de manipulare

Nate Silver i-a criticat pe unii dintre colegii săi care realizează sondaje de opinie, acuzându-i că “au trișat” în etapa finală a alegerilor prezidențiale din 2024. Silver, considerat un “guru electoral” pe scena politică de peste ocean, i-a acuzat pe aceștia că au reciclat unele rezultate pentru a lăsa impresia că cursa dintre Harris și Trump este strânsă, iar cei doi candidați continuă să se afle umăr la umăr în lupta pentru Casa Albă.

Fondatorul FiveThirtyEight a spus că realizatorii de sondaje iresponsabili își prezintă procentele “ținându-se unii după alții” sau folosesc rezultate din trecut pentru a le afecta pe cele actuale cu scopul de a-i menține pe vicepreședinta Harris și pe fostul președinte Trump la un punct sau două distanță de fiecare dată când publică o anchetă.

“Am mai puțină încredere în realizatorii de sondaje,” a spus Silver vineri în timpul podcastului său Risky Business with Nate Silver and Maria Konnikova, verificând datele oferite recent de Emerson College. “Toți, de fiecare dată când un sondaj (spune) “Oh, fiecare stat este doar plus-unu, fiecare stat este la egalitate,” nu! Vă luați naibii unii după alții! Trișați! Trișați!” a răbufnit analistul.

“Nu toate rezultatele tale vor ieși la un singur punct distanță atunci când eșantionezi 800 de oameni în zeci de sondaje,” a spus Silver.

“Mințiți! Vă puneți nenorocitul de deget pe cântar!’” ca să influențeze rezultatul anchetelor.

În acest moment, cu doar trei zile înainte de Election Day, modelul de prognoză folosit de Silver îl plasează pe Trump înaintea lui Harris, cu 55% la 45%. Peste 68 de milioane de americani și-au exprimat deja opțiunile de vot de când a început votul anticipat la nivel național, înainte de alegerile de săptămâna viitoare din Statele Unite.

Potrivit datelor prezentate de Election Lab de la University of Florida, circa 68,46 de milioane de persoane au votat anticipat până vineri în SUA, peste 36,47 milioane de americani votând personal, în timp ce alte 31,99 milioane de alegători au returnat un buletin de vot prin corespondență.

Mai mult de 67,28 milioane de buletine de vot prin corespondență au fost solicitate de americani, potrivit Election Lab.

Revenind la Nate Silver, expertul a criticat și “toate aceste firme care se înclină spre GOP (Partidul Republican),” anchetele lor arătându-l pe fostul președinte de fiecare dată cu un avans limitat pentru a proiecta că “nu merg prea departe ca să-și taie craca de sub picioare.”

“Dacă un sondaj nu publică niciodată cifre care să te surprindă, atunci nu are valoare,” a spus analistul.

Silver i-a criticat pe majoritatea realizatorilor de  sondaje, cu excepția New York Times, spunând că restul “doar joacă ca la nenorocitele de cărți aceste alegeri – în cea mai mare parte.”

“Dar uitați-vă, toate cele șapte state swing încă indică în sondaje că (cei doi candidați) sunt la un punct și jumătate,” a spus el.

“Nu este nevoie de un geniu pentru a ști că, dacă fiecare stat swing este la egalitate, prognoza generală este atunci o egalitate.” Anul acesta, comentatorii americani cred că cursa pentru Biroul Oval va fi decisă în șapte state swing: Arizona, Carolina de Nord, Georgia, Michigan, Nevada, Pennsylvania și Wisconsin.

Trump o conducea vineri pe Harris în media națională a agrgatorului RealClearPolitics, având un avans de +0,3%, respectiv 48,4% la 48,1%. De asemenea, republicanul avea un avantaj de +1,0% în sondajele din statele cruciale: 48,5% la 47,5%. Trump se afla în frunte în cinci state swing, în timp ce vicepreședinta democrată era în pole-position în Michigan și Wisconsin.

În ceea ce privește sondajul New York Times/Sienâna College la care s-a referit Nate Silver, acesta a fost publicat vinerea trecută. Potrivit anchetei, ultima publicată de ziarul din New York înainte de scrutinul din 5 noiembrie, Harris și Trump sunt în prezent la egalitate cu 48% din opțiunile de vot. Ancheta a fost realizată între 20 și 23 octombrie, pe un eșantion de  2.516 alegători la nivel național.

Harris a condus cu 3 puncte în sondajul New York Times/Siena College anterior, realizat între 29 septembrie și 6 octombrie. Acel avans se afla în afara marjei de eroare a sondajului de plus sau minus 2,4 puncte.

Sfaturile unui guru

Într-un material de opinie publicat recent de New York Times, Nate Silver a recunoscut că “instinctul îi spune” că Trump va câștiga alegerile de marțea viitoare. “Într-un scrutin în care cele șapte state esențiale votează toate într-un punct procentual sau două, 50-50 este singura prognoză responsabilă,” a scris Silver.

“Cu toate acestea, când ofer această știre nesatisfăcătoare, sunt întrebat inevitabil: ‘Hai, Nate, ce zice instinctul tău?,’” a continuat el. “Așa că OK, o să vă spun. Instinctul meu spune Donald Trump. Și cred că acest lucru este adevărat pentru mulți democrați anxioși.”

În ultimii opt ani, realizatorii de sondaje au discutat despre modul în care susținătorii lui Trump sunt în mod notoriu dificil de incluși în sondaje, creând o “prejudecată de non-răspuns” care sabotează rezultatele.

“Nu înseamnă că alegătorii lui Trump mint sondajele; ci că în 2016 și 2020, realizatorii de sondaje nu au ajuns la destui dintre ei,” a explicat Silver în articolul său de opinie.

Firmele de date pot acumula informații eronate de la alegători despre candidatul cu care au votat la ultimele alegeri, a mai spus Silver.

El a mai menționat că înregistrarea alegătorilor ca democrați sau republicani este aproximativ la egalitate în multe locuri acum, spunând că “aproximativ tot atâtea persoane se identifică acum drept republicani.”

Silver le-a spus cititorilor New York Times să nu se încreadă în instinctul niciunui realizator de anchete de opinie, nici măcar în al lui, dând ca exemplu victoria surprinzătoare a lui Trump la alegerile din 2016. Multe voci au spus după scrutin că sondajele au fost complet greșite din cauză că n-au fost în stare să surprindă influența semnificativă a așa-numitei “majorități tăcute” care a votat pentru candidatul republican.

“Suporterii lui Trump au adesea mai puțină implicare civică și încredere socială, așa că pot fi mai puțin înclinați să completeze un sondaj de la o instituție media,” a scris fondatorul FiveThrirtyEight.

Pentru unii analiști, situația de acum amintește de altfel de cea din 1980. Președintele Jimmy Carter era prezentat de sondajele de atunci ca aflându-se umăr la umăr cu rivalul său republican, Ronald Reagan.

Un sondaj Gallup a arătat că Carter era în față cu un punct procentual la nivel național la sfârșitul lunii octombrie. Cu doar patru zile înainte de vot, un sondaj CBS News/New York Times a indicat că cursa este foarte strânsă.

Sondajele au greșit însă flagrant – Reagan a câștigat cu o diferență de aproape 10 puncte la votul popular și cu 489 la 49 în Colegiul Electoral, impunându-se în 44 de state, față de doar 6 (+ Districtul Columbia) pentru președintele democrat. Analizele ulterior au descoperit impactul major pe care l-a avut “majoritatea tăcută” care a votat pentru candidatul republican, un grup format nu doar din votanți republicani, ci și democrați sau independenți conservatori din punct de vedere cultural, care se săturaseră de inflația ridicată, închiderea fabricilor, politica externă eșuată și criminalitatea în creștere.

Pe de altă parte, Nate Silver crede că există, de asemenea, posibilitatea ca cursa prezidențială actuală dintre Harris și Trump să fie într-adevăr foarte strânsă, iar sondajele publicate în acest ciclul electoral să reflecte realitatea.

Antecedente

Cu doar câteva zile rămase până la scrutinul din 5 noiembrie, multă lume se întreabă dacă sondajele de opinie publicate în acest ciclu electoral în Statele Unite se vor dovedi corecte sau dacă ele vor repeta greșelile de la ultimele două alegeri prezidențiale.

În urmă cu opt ani, sondajele naționale, inclusiv cele publicate chiar înainte de Election Day, preziceau o victorie facilă pentru Hillary Clinton împotriva lui Donald Trump. Aproape nouă din 10 sondaje au supraestimat însă sprijinul lui Clinton în rândul alegătorilor în acel an, a indicat o analiză Pew Research Center realizată în 2021.

De asemenea, în 2020, sondajele au arătat că candidatul democrat Joe Biden avea un avantaj puternic în fața lui Trump, care era președintele în exercițiu. Chiar înainte de alegeri, Biden conducea cu 8,4 puncte în media FiveThirtyEight și cu 7,2 puncte în media agregatorului RealClearPolitics. Cu toate acestea, democratul a câștigat votul popular cu mai puțin de 4,5 puncte – suficiente însă pentru o victorie în Colegiul Electoral. Biden a câștigat atunci votul popular cu 51,3% față de 46,8% pentru Trump, primind 306 de voturi electorale comparativ cu 232 pentru republican.

“Și chiar dacă majoritatea sondajelor au prezis corect victoria lui Biden, sondajele naționale ale cursei prezidențial din 2020 au fost cele mai puțin precise din ultimii 40 de ani,” potrivit Politico.

Dacă sondajele sunt greșite cu o marjă similară în acest an, avansul minim pe care vicepreședinta Kamala Harris îl are în media multor sondaje ar putea însemna că Trump este de fapt în frunte și se îndreaptă către o victorie electorală zdrobitoare, a scris Newsweek.

Publicația a citat realizatori de sondaje care au susținut că și-au remediat erorile din anchete și că acum sunt mai capabili să capteze sprijinul suporterilor lui Trump, atât la nivel național, cât și în statele esențiale.

În ceea ce privește motivul pentru care sondajele anterioare au fost atât de eronate, unii realizatori de anchete de opinie cred că susținătorii lui Trump preferă să stea deoparte de sondaje din cauza neîncrederii în instituții precum mass-media și organizațiile de sondaje.

Scott Keeter, membru al Pew Research Center, a declarat pentru Newsweek că această neîncredere poate explica de ce sprijinul lui Trump este adesea subreprezentat în rezultatele sondajelor.

“Suporterii Trump ar putea avea mai puțină încredere în instituțiile care sponsorizează aceste sondaje. Dacă aleg să nu participe din cauza acestei neîncrederi, sprijinul lor nu este captat cu exactitate,” a spus Keeter.

El a sugerat că această lipsă de participare a contribuit la erorile de sondaj din 2016 și 2020, în timp ce sondajele intermediare din 2022 au arătat o mai mare acuratețe. Diferența este că Trump nu a candidat pentru o funcție în 2022.

“Alegerile prezidențiale atrag o bază de alegători mai diversă, ceea ce adaugă variabilitate,” a afirmat analistul. “De aceea nu putem presupune că acuratețea observată în 2022 va fi valabilă pentru 2024, în special cu Trump pe buletinele de vot.”

În ciuda performanței îmbunătățite a sondajelor de la alegerile intermediare din 2022, mulți americani rămân sceptici că sondajele pot surprinde cu acuratețe preferințele politice publice, în special într-un scrutin pe care experții îl descriu drept “cel mai strâns din ultimii ani.”

Newsweek a precizat că, drept răspuns la erorile din trecut, realizatorii și-au perfecționat metodele, folosind tot mai mult sondaje online și sondaje realizate prin mesaje text. Sondajele au evoluat considerabil din 2016, când majoritatea anchetelor erau încă efectuate prin telefon fix, chiar dacă la acel moment mai puțin de jumătate din gospodăriile din SUA aveau un telefon fix funcțional.

Astfel, până în 2022, 61% dintre organizațiile de sondaj din SUA care au efectuat sondaje naționale în 2016 au trecut la noile metode. Iar această evoluție în sondaje continuă.

Berwood A. Yost, director al Center for Opinion Research de la Franklin & Marshall College, a explicat că sondajele moderne implică acum o combinație de tehnici online, text și alte metode pentru a ajunge la un public mai larg, cu metodologia ajustată pentru a reflecta normele de comunicare în schimbare.

“Realizatorii de sondaje s-au adaptat în ultimii opt ani, îndepărtându-se de sondajele telefonice și încorporând mesaje text, e-mail și sondaje online pentru a ajunge la cei care altfel ar putea evita sondajele. Dar este un lucru încă experimental – aceste ajustări urmăresc să capteze mai bine vocile care altfel ar putea rămâne neauzite.”

Să credem sondajele?

Nimeni nu știe dacă sondajele de opinie din acest an se vor dovedi corecte sau nu. New York Times a scris că există motive de optimism să ne încredem în ele, după ce, printre altele, realizatorii de sondaje au efectuat schimbări majore în modul în care efectuează anchetele.

Pe de altă parte însă, există din nou riscul ca sondajele să fie din nou eronate. “Nu există niciun motiv să credem că sondajele pot ajunge la destui alegători mai puțin implicați și mai puțin educați. Avem toate motivele să credem că Trump încă excelează printre aceștia,” a afirmat publicația, care precizează că impotența realizatorilor de sondaje de a intervieva acest grup în mod corect pune în pericol acum toată industria de sondare politică.

Consecința ar putea fi ca, din nou, anchetele să subestimeze suportul pe care Trump îl are cu votanții din “majoritatea tăcută.” Acest lucru nu va putea fi confirmat sau infirmat însă decât după închiderea urnelor și după ce primele rezultate vor fi publicate pe 5 noiembrie.

Surse: New York Post, RealClearPolitics, New York Times, Newsweek, Politico, 538.comufl.edupewresearch.orgaapor.org

Publicitate electorală

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

1 comentariu

  1. Peste tot în lume se procedează așa, cu excepția Chinei și Coreei de Nord.