MOTIVARE Înalta Curte: Fostul ministru PSD Nicolae Bănicioiu a comis infracţiunea de trafic de influenţă, dar a intervenit prescripţia ca urmare a deciziilor CCR / Instanţa a dispus confiscarea a 1,3 milioane de lei / Bănicioiu a fost achitat pentru luare de mită, însă o judecătoare a vrut să-l condamne

Completul de 3 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a motivat decizia de încetare a procesului penal în cazul fostului ministru PSD Nicolae Bănicioiu pentru trafic de influenţă. În unanimitate, cei 3 magistraţi au concluzionat că Nicolae Bănicioiu se face vinovat de trafic de influenţă, dar a intervenit prescripţia ca urmare a aplicării deciziilor CCR.

Povestea, pe scurt:

Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, l-a denunţat la DNA pe Bănicioiu, care era coordonatorul Departamentului de Sănătate al PSD şi ministrul Tineretului şi Sportului. Cocoş a explicat că, după venirea USL la putere în 2012, a decis să intervină la Bănicioiu astfel încât directorii apropiaţi lui de la mai multe spitale din Bucureşti să nu fie schimbaţi din funcţii pentru a nu fi puse în pericol afacerile firmelor lui din Sănătate.

Cocoş ar fi pus la cale cu Bănicioiu următoarea schemă: un om apropiat de ministru, Cătălina Alexandra Furtună, urma să intre în acţionariatul firmelor lui Cocoş şi să încaseze dividende în schimbul influenţei lui Bănicioiu. Ceea ce s-a şi întâmplat. Omul lui Băncioiu a intrat ca acţionar în firmele lui Cocoş contra unui aport de 100 de lei la capitalul social şi a încasat dividende de aproape 1,3 milioane de lei.

Cătălina Furtună era prietenă cu soţia lui Bănicioiu, Mihaela, şi chiar ar fi lucrat împreună la una dintre firmele lui Cristi Burci, după cum a relatat un martor din dosar.

Ministrul Sănătăţii la momentul respectiv era Eugen Nicolăescu de la PNL. El a declarat la DNA că Băniciou nu a intervenit la el ca să nu fie schimbaţi din funcţii directorii de spitale apropiaţi de Dorin Cocoş, însă instanţa a apreciat că nu e nevoie ca influenţa să fie reală pentru ca infracţiunea de trafic de influenţă să fie comisă. E suficient că Bănicioiu ar fi acceptat şi primit bani în schimbul ajutorului promis.

“Înalta Curte reține că faptele inculpatului Bănicioiu Nicolae, constând în aceea că într-o zi din perioada 21.12.2012 – 14.01.2013, deținând la acel moment funcția de ministru al tineretului și sportului, lăsând să se creadă că avea influență asupra ministrului sănătății, a acceptat promisiunea formulată de martorii Cocoș Dorin și Irimescu Mihaela de a-i remite sume necuvenite de bani disimulate sub forma unor dividende în societăți comerciale unde calitatea de asociat urma a fi dobândită de interpusa inculpatului, respectiv de Furtună Cătălina Alexandra, în schimbul determinării ministrului sănătății de a menține în funcție/numi în funcția de manager al unor spitale publice persoane care erau implicate în activitățile comerciale derulate de către martori, iar ulterior, într-o zi din intervalul 26.02.2014 – 27. 10.2014, inculpatul Bănicioiu Nicolae, în baza înțelegerii menționate anterior, a primit în numerar de la martora Irimescu Mihaela suma de 895.127,91 lei reprezentată de dividende aferente anului 2013 distribuite de Hemos Med SRL și suma de 396.994,21 lei reprezentată de dividende aferente anului 2013 distribuite de SC Disan Ortomed SRL, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență (…)

De asemenea, faptele inculpatei Furtună Cătălina Alexandra, constând în aceea că l-a ajutat pe inculpatul Bănicioiu Nicolae să comită infracținea de trafic de influență, prin acceptarea dobândirii calității formale de asociat în cadrul S.C. Hemos Med și S.C. Disan Ortomed S.R.L., prin disimularea primirii foloaselor, respectiv prin semnarea dispozițiilor de încasare a dividendelor aferente anului 2013 de la aceste societăți, deși în fapt banii au fost preluați în numerar de martora Irimescu Mihaela și remiși inculpatului, precum și prin asigurarea comunicării cu martorii Frunzăreanu Irina și Militaru Lăcrămioara care reprezentau interesele lui Cocoș Dorin și Irimescu Mihaela întrunesc elementele constitutive ale complicității la infracțiunea de trafic de influență (…)

Deși întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor menționate, Înalta Curte constată că în cauză se impune pronunțarea unei soluții de încetare a procesului penal (…) întrucât s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale”, a arătat instanţa.

Doi judecători nu au ţinut cont de decizia CJUE privind prescripţia, al 3-lea magistrat a invocat jurisprudenţa CEDO

Judecătorii Andrei Claudiu Rus şi Luminiţa Criştiu-Ninu nu au ţinut cont de decizia CJUE din 24 iulie 2023 pe baza căreia fapta de trafic de influenţă a lui Bănicioiu nu ar fi fost prescrisă. Cei doi judecători au concluzionat că decizia CJUE se referea doar la fraudele cu fonduri europene, nu şi la corupţie.

Al treilea magistrat din complet, judecătoarea Cristina Rotaru-Radu (pensionată între timp), a argumentat că decizia CJUE se aplică şi în cazurile de corupţie, însă a invocat jurisprudenţa CEDO ca să nu o aplice.

“Consider că pronunțarea acestor decizii (deciziile ÎCCJ care nu au ţinut cont de hotărârea CJUE – n.r.) în dreptul intern nu poate anula principiul preeminenței dreptului Uniunii Europene și lipsi de eficacitate a Hotărârii pronunțată la data de 24 iulie 2023 în cauza C-107/23 PPU [Lin], Curtea de Justiție a Uniunii Europene (Marea Cameră).

În cauză, instanța trebuie să aibă însă în vedere și principiul previzibilității legii penale, componentă importantă a principiului legalității.

Conceptul de „previzibilitate” a legii a fost dezvoltat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în contextul mai larg al analizării respectării principiului legalităţii . Astfel, cerinţa ca o ingerinţă să fie „prevăzută de lege” impune nu doar o minimă bază legală pe care să se întemeieze acţiunea statului, ci „legea” trebuie să fie accesibilă şi previzibilă.

S-a susţinut că previzibilitatea este unul dintre cele trei „sub-teste” impuse de principiul legalităţii (i.e., accesibilitatea, previzibilitatea şi existenţa garanţiilor împotriva arbitrariului)

În ceea ce privește le caracterul previzibil în mod rezonabil al interpretării judiciare, Curtea trebuie să examineze dacă reclamantul putea prevedea în mod rezonabil la momentul faptelor, la nevoie cu ajutorul unui avocat, că risca să fie acuzat și condamnat pentru infracțiunea în cauză (Jorgic împotriva Germaniei, 2007, pct. 109-113) și să i se aplice pedeapsa pentru această infracțiune.

De asemenea, un autor a subliniat că prin testul de previzibilitate se verifică „abilitatea subiectivă a omului mediu de a prezice, până la un grad care este rezonabil în circumstanţele date, consecinţele pe care o acţiune le-ar putea implica”. Nu în ultimul rând, s-a arătat că accesibilitatea şi previzibilitatea constituie două elemente componente ale principiului securităţii raporturilor juridice şi că „în jurisprudenţa Curţii Europene noţiunile de accesibilitate şi previzibilitate reprezintă atribute ale normei juridice care determină calitatea acesteia” .

Curtea Europeană a extins însă sfera noțiunii de lege și la jurisprudența dezvoltată de instanțele interne, de aceea o exigență impusă de principiul previzibilității și în consecință de cel al legalității este ca practica judiciară internă să fie una unitară.

Existenţa unor asemenea divergenţe profunde de interpretare în cadrul sistemului român de drept a fost constatată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în numeroase cauze, cu consecinţa condamnării statului român. Astfel, în cauza Păduraru împotriva României, 200532, Curtea a statuat că „în lipsa unui mecanism care să asigure coerenţa practicii instanţelor naţionale, asemenea divergenţe profunde de jurisprudenţă, ce persistă în timp şi ţin de un domeniu ce prezintă un mare interes social, sunt de natură să dea naştere unei incertitudini permanente şi să diminueze încrederea publicului în sistemul judiciar, care reprezintă una din componentele statului de drept.”

Pronunțarea celor două decizii mai sus enunțate, prin intermediul celor două instrumente prevăzute de Codul de procedură penală, recursul în interesul legii și hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a inspirat așteptări legitime inculpatului că și în cauza sa se va pronunța o hotărâre de încetare a procesului penal. Ignorarea unei asemenea așteptări legitime prin aplicarea de către instanța internă a jurisprudenței CJUE dezvoltată în această materie ar avea drept consecință o încălcare a dispozițiilor art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

De aceea, pentru alte considerente decât cele dezvoltate în opinia majoritară, consider că în cauză trebuie să se dispună încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale”, a argumentat judecătoarea Rotaru-Radu.

Instanţa l-a achitat pe Bănicioiu pentru al doilea capăt de acuzare, luarea de mită, cu 2:1

Judecătorii Andrei Claudiu Rus şi Luminiţa Criştiu Ninu au decis, în opinie majoritară, achitarea lui Bănicioiu pentru luare de mită, în vreme ce judecătoarea Cristina Rotaru-Radu a fost pentru condamnarea acestuia la o pedeapsă cu executare.

Pe scurt, infracţiunea de luare de mită ar consta în faptul că, de această dată în calitate de ministru al Sănătăţii, Bănicioiu ar fi continuat să primească dividende de la firmele lui Cocoş, prin intermediul Cătălinei Furtună, ca să îi protejeze pe directorii lui Cocoş şi, implicit, afacerile acestuia.

De această dată, nu mai e vorba de trafic de influenţă, ci de luare de mită întrucât – au argumentat procurorii – Bănicioiu nu mai avea de ce să intervină sau să creeze impresia că intervine la ministrul Sănătăţii din moment ce ministru Sănătăşii era chiar el.

Judecătorii Rus şi Criştiu-Ninu au argumentat decizia de achitare prin faptul că nu ar fi probe directe care să ateste comiterea infracţiunii de luare de mită de către Bănicioiu.

În schimb, judecătoarea Cristina Rotaru-Radu a argumentat dimpotrivă, că sunt probe şi a constatat şi că fapta nu este prescrisă.

Citeşte mai jos fragmentele relevante din opinia separată a judecătoarei Cristina Rotaru-Radu:

“În ceea ce privește infracțiunea de luare de mită, reținută în sarcina inculpatului Bănicioiu Nicolae și complicitate la luare de mită reținută în sarcina inculpatei Furtună Cătălina Alexandra, în raport de care consider că trebuie să se pronunțe o soluție de condamnare (…)

Inculpata Furtună Cătălina Alexandra a devenit interpusă pentru inculpatul Bănicioiu, încă din anul  2013 în aceste firme aparținând lui Dorin Cocoș și Mihaela Irimescu și controlate de aceștia. În 2013 aceasta a semnat pentru primirea dividendelor de la cele două societăți, dar în realitate, așa cum s-a arătat în motivare, sumele au fost predate cash lui Nicolae Bănicioiu pentru ca acesta să-și manifeste influența asupra ministrului sănătății.

Este adevărat că din probatoriul administrat în cauză nu reiese faptul că, după momentul în care Nicolae Bănicioiu a devenit ministrul sănătății, a încheiat o nouă înțelegere cu Dorin Cocoș și Mihaela Irimiescu în sensul de a le oferi garanții că afacerile acestora cu spitalele nu vor avea de suferit din cauza schimbării politice și că directorii de la marile spitale din capitală, cu care societățile aparținând celor doi aveau încheiate contracte, nu vor fi schimbați. Dar de asemenea nu rezultă din probatoriu că ministrul Nicolae Bănicioiu ar fi făcut vreun gest care să poată fi interpretat de Dorin Cocoș și Mihaela Irimescu ca fiind o renunțare la înțelegerea pe care au avut-o anterior, și anume de a primi bani prin intermediul dividendelor ce se acordau persoanei interpuse Furtună Cătălina.

De altfel este și logic ca această înțelegere să fi continuat, în condițiile în care nu a apărut un eveniment care să reprezinte un motiv de întrerupere. La momentul la care a intervenit înțelegerea inculpatul trebuia să facă intervenții pe lângă alt coleg de guvernare, pe când odată cu dobândirea noii funcții de ministru al sănătății deciziile privind menținerea sau schimbarea unui director de spital le putea lua direct, în virtutea atribuțiilor pe care le avea.

Din probele administrate în cauză, rezultă că atât inculpatul Bănicioiu Nicolae, cât și Dorin Cocoș și Mihaela Irimescu au considerat că înțelegerea se prelungește în mod tacit și după numirea lui Nicolae Bănicioiu în funcția de ministru al sănătății (26,02.2014)”, a arătat judecătoarea Rotaru-Radu.

“Lipsa necesității intervenirii unei noi înțelegeri infracționale după dobândirea de către inculpatul BĂNICIOIU NICOLAE a funcției de ministru al sănătății pentru primirea de sume de bani din SC DISAN ORTOMED SRL și SC HEMOS MED SRL, separate de cea inițială perfectată prin acceptarea promisiunii din perioada în care inculpatul era ministru al tineretului și sporturilor, a fost prezentată  de martorul DORIN COCOȘ cu ocazia audierii din data de 12.02.2021:

“Din moment ce bătusem palma și deal-ul era deja făcut încă din perioada în care era ministru al tineretului și sporturilor nu a fost nevoie să mai reînnoiesc propunerea făcută lui BĂNICIOIU NICOLAE în momentul în care a devenit ministru al sănătății.

(…) Sprijinul politic pe care BĂNICIOIU NICOLAE îl putea oferi pentru noi putea fi realizat și ca ministru al tineretului și sporturilor fără să fie nevoie să ajungă ministru al sănătății. Astfel, dacă în perioada în care era ministru al tineretului și sporturilor BĂNICIOIU NICOLAE trebuia să intervină pentru noi la ministrul sănătății pentru a-i menține pe functie pe acei manageri de spitale este evident că, ajungând ministru al sănătății, scopul nostru putea fi atins direct.” (…).

În același sens al necesității respectării înțelegerii era și voința inculpatului. Astfel, în biletul prezentat de complicea FURTUNĂ CĂTĂLINA ALEXANDRA în data de 06.06.2016 cu instrucțiunile inculpatului BĂNICIOIU NICOLAE privind distribuirea dividendelor, se folosește același termen de “deal”, cu referire la înțelegere:

” Deal-ul este deal și îl va respecta. Nu va ceda dividendele cuvenite, punct.” (…)

Nu doar aspectul subiectiv, modul în care au gândit cei implicați în această înțelegere cu privire la continuitatea ei este relevant în cauză, ci și ceea ce s-a întâmplat în plan obiectiv, pe durata mandatului de ministru al sănătății deținut de inculpatul Nicolae Bănicioiu.

În primul rând trebuie precizat că după preluarea portofoliului de ministru al sănătății de către Bănicioiu Nicolae afacerile derulate de societățile aparținând lui Dorin Cocoș și Mihaelei Irimescu cu spitalele din București aflate în subordinea ministerului nu au avut de suferit.

Sunt relevante în acest sens declarațiile date de martorul cu identitate protejată ,,Novac Imre”, atât în faza de urmărire penală, cât și în fața instanței, precum și discuțiile purtate de Țucmeanu Alin, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătății cu alte persoane, referitor la achizițiile publice din minister, discuții care sunt redate în actul de trimitere în judecată.

De asemenea, primirea sumelor de bani de către inculpata Furtună Cătălina de la cele două societăți unde devenise asociată ca persoană interpusă a lui Nicolae Bănicioiu, dovedește o prelungire firească a înțelegerii infracționale realizată anterior dobândirii calității de ministru (…)

Pentru toate aceste motive, consider că in cauză se impune condamnarea inculpatului Bănicioiu Nicolae pentru infracțiunea de luare de mită și a inculpatei Furtună Cătălina pentru infracțiunea de complicitate la luare de mită.

Dat fiind că infracțiunile sunt comise în varianta agravată și maximul special al pedepsei depășește 10 ani, ca atare termenul de prescripție generală a răspunderii penale este de 10, (art.154 lit.b)  iar infracțiunea  continuată reținută în sarcina fiecărui inculpat are un ultim act material săvârșit la data de 6.06.2016, rezultă că pentru aceste fapte nu  s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale.

De aceea consider că pentru fiecare inculpat trebuia aplicată o pedeapsă cu închisoarea cu executare.

De asemenea, (…) de la inculpați trebuiau confiscate sumele de bani dobândite în urma săvârșirii acestor infracțiuni, respectiv 679.339,142 lei primiți cu titlu de dividende pentru anul 2014 de la SC Hemos Med SRL, 1.126602,93 lei primiți cu titlu de dividende pentru anul 2014 de la SC Disan Ortomed SRL, și 806.447 lei primite cu titlu de dividende pentru anul 2015 de la SC Disan Ortomed SRL”, a arătat judecătoarea Cristian Rotaru-Radu în opinia separată.

Decizia completului de 3 judecători nu este definitivă. A fost atacată de DNA la completul de 5 judecători, care va emite verdictul definitiv.

Dosarul a fost instrumentat de procurorul DNA Marian Drăgulescu, cel care a instrumentat şi dosarul duty-free-urilor de la Otopeni şi instrumentează dosarul fostului preşedinte al CJ Prahova, Iulian Dumitrescu.